All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Terenurile și solul sunt esențiale pentru existența sistemelor naturale și a societății umane, dar activitățile umane amenință funcționarea resurselor funciare totale, inclusiv a solului. De ce se întâmplă aceste lucruri? Ce face Europa pentru a preveni situația? Anul 2015 este Anul Internațional al Solurilor, de aceea adresăm întrebările de mai sus doamnei Geertrui Louwagie, manager de proiecte pentru evaluarea solurilor și raportare în cadrul Agenției Europene de Mediu.
Infrastructura ecologică oferă soluții atrăgătoare la problemele de mediu, sociale și economice, de aceea trebuie să fie integrată complet în diversele domenii de politică. În vreme ce AEM pregătește publicarea unui raport despre rolul infrastructurii ecologice în atenuarea efectelor pericolelor naturale legate de vreme și de schimbările climatice, am discutat cu Gorm Dige, autor principal al raportului și manager de proiect în domeniul analizei teritoriale a mediului, al analizei politice și economice.
În luna august a acestui an, peste 190 de țări au ajuns la un consens în privința Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, iar în cursul acestei luni șefii de stat vor adopta agenda la New York, împreună cu Obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele aferente. Spre deosebire de obiectivele precedente, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) se adresează atât țărilor dezvoltate cât și celor în curs de dezvoltare și pun accentul pe o gamă mai largă de teme din domeniul dezvoltării durabile. Multe din cele 17 ODD-uri cuprind aspecte legate de mediu, de folosire a resurselor sau de schimbările climatice.
Pentru a produce alimente în cantităţi suficiente, Europa se bazează pe agricultura intensivă, care afectează mediul şi sănătatea noastră. Poate Europa să găsească o modalitate de a produce alimente care să fie mai favorabilă pentru mediu? I-am adresat această întrebare lui Ybele Hoogeveen, care conduce un grup din cadrul Agenţiei Europene de Mediu ale cărui activităţi vizează impactul utilizării resurselor asupra mediului şi bunăstării oamenilor.
Economia europeană resimte încă impactul crizei economice care a început în 2008. Şomajul şi reducerile salariale au afectat milioane de persoane. Atunci când noii absolvenţi nu pot găsi locuri de muncă în una dintre cele mai bogate zone ale lumii, mai putem discuta despre mediu? Este exact ceea ce face noul program de acţiune pentru mediu al Uniunii Europene , dar nu numai. Acesta identifică în egală măsură mediul ca parte integrantă şi inseparabilă a sănătăţii şi economiei noastre.
„Vestea bună este că în ultimele decenii, situaţia s-a îmbunătăţit substanţial în ceea ce priveşte expunerea la mai mulţi poluanţi atmosferici. Totuşi, aceşti poluanţi, în legătură cu care am obţinut cele mai mari reduceri, nu sunt cei care dăunează cel mai mult sănătăţii umane şi mediului”, spune Valentin Foltescu, care lucrează în domeniul evaluării calităţii aerului şi raportării de date în cadrul AEM. L-am întrebat pe Valentin ce activităţi desfăşoară AEM în legătură cu calitatea aerului şi ce indică cele mai recente date.
Trăim într-o lume în continuă schimbare. Cum putem controla aceste schimbări permanente pentru a ajunge la o durabilitate globală până în 2050? Cum putem crea un echilibru între economie şi mediu, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung? Răspunsul stă în modul în care gestionăm procesul de tranziţie fără a rămâne blocaţi în sisteme care nu sunt durabile.
Odată cu creşterea populaţiei, cu urbanizarea şi cu dezvoltarea economică, creşte şi cererea de apă dulce în zonele urbane din întreaga Europă. În acelaşi timp, schimbările climatice şi poluarea afectează de asemenea cantitatea de apă disponibilă pentru locuitorii oraşelor. Cum pot continua oraşele Europei să furnizeze apă dulce curată locuitorilor lor?
Avem nevoie de alimente şi avem nevoie de apă dulce curată pentru a ne produce alimentele. Odată cu creşterea cererii de apă pentru activităţile umane, pe de o parte şi cu manifestarea schimbărilor climatice, pe de altă parte, multe regiuni, în special cele sudice, întâmpină dificultăţi în încercarea de a găsi suficiente rezerve de apă dulce pentru acoperirea nevoilor proprii. Cum putem continua să cultivăm alimente fără să epuizăm resursele de apă curată ale naturii? Utilizarea mai eficientă a apei în agricultură ne-ar ajuta cu siguranţă.
Agricultura reprezintă o povară grea şi crescândă asupra resurselor hidrografice ale Europei, ameninţând cu penurie de apă şi pagube aduse ecosistemelor. Pentru a asigura o utilizare durabilă a apelor, agricultorilor trebuie să li se acorde stimulente, consultanţă şi asistenţă la preţul corect.
„O dată sau de două ori pe lună se sistează furnizarea apei, câteodată şi mai des”, ne povesteşte Barış Tekin în apartamentul său din Beşiktaş, un cartier istoric al Istanbulului, unde locuieşte împreună cu soţia şi fiica sa. „Păstrăm în apartament aproximativ 50 de litri de apă îmbuteliată pentru spălat şi curăţenie, ca să nu fim luaţi pe nepregătite. Dacă furnizarea apei se sistează pentru mai mult timp, mergem la tatăl meu sau la socrii mei”, ne povesteşte Barış, profesor de economie la Universitatea Marmara.
Sunteţi un pasionat al grădinăritului? Dacă da şi trăiţi în Europa Centrală sau de Nord, „limacşii ucigaşi” sunt probabil unii dintre duşmanii dumneavoastră personali. Limacşii care atacă neîndurător plantele şi legumele din grădina dumneavoastră par a fi imuni la orice măsuri de control.
Povestea pescarului În noaptea de 6 octombrie 1986, pescarii de homari din micuţul oraş Gilleleje, aflat la nord de Copenhaga, care pescuiau în Marea Kattegat, s-au trezit cu năvoadele pline de homari norvegieni. Majoritatea animalelor erau moarte sau pe moarte. Aproximativ jumătate aveau o culoare neobişnuită.
În fiecare iarnă, porţile renumitei Tivoli Gardens din Copenhaga, un faimos parc de distracţii din centrul oraşului, se redeschid pentru a marca oficial începutul perioadei sărbătorilor de iarnă. În acest decembrie, luminiţele de la Tivoli vor fi eclipsate, probabil, de un eveniment de o importanţă majoră, COP 15 – cea mai importantă întâlnire pe problema schimbărilor climatice globale care a avut loc vreodată –, când capitala daneză va fi inundată de mii de diplomaţi, politicieni, oameni de afaceri, ecologişti şi experţi în probleme climatice din toate părţile lumii.
For references, please go to https://www.eea.europa.eu/ro/articles/all-articles or scan the QR code.
PDF generated on 2023-05-28 14:41
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 12 March 2023 21:56 from version 23.1.28
Software version: EEA Plone KGS 23.3.11
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane