All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Din culisele politicii până la platformele academice, lumea întreagă discută despre crize mondiale: o criză sanitară, o criză economică și financiară, o criză climatică și o criză a naturii. În ultimă instanță, toate acestea sunt simptome ale aceleiași probleme: modul nesustenabil în care producem și consumăm. Șocul pandemiei de COVID-19 nu a făcut decât să dezvăluie fragilitatea sistemică a economiei mondiale și a societății noastre, cu toate inegalitățile care le caracterizează.
La un an de când viața noastră a început să fie afectată de COVID-19, Europa continuă să prezinte pachete de politici prin care să-și atingă obiectivele ambițioase cuprinse în Pactul verde european. Este esențial ca Europa să-și continue parcursul către îndeplinirea obiectivelor și să se asigure că Europa din 2050 este o societate rezilientă, bazată pe solidaritate, care oferă un mediu sănătos pentru noi toți.
Adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o prioritate de top în Uniunea Europeană. Ce anume stimulează orașele să pună în aplicare măsuri importante care să atenueze aceste efecte și să sporească reziliența și sustenabilitatea centrelor urbane? Am întrebat-o pe Ivone Pereira Martins, expert al AEM în domeniul sustenabilității urbane, care sunt măsurile luate de agenție pentru a contribui la acest demers esențial.
Poluarea atmosferică, poluarea fonică și impactul schimbărilor climatice reprezintă riscuri majore pentru sănătatea și starea de zi cu zi a europenilor. Am stat de vorbă cu Catherine Ganzleben, șefa Grupului pentru poluare atmosferică, mediu și sănătate, cu Alberto González, expert AEM în calitatea aerului, și cu Eulalia Peris, expertă AEM în poluarea fonică, pentru a afla mai multe despre eforturile AEM de îmbunătățire a cunoștințelor în acest important domeniu de activitate.
Strategia noastră comună ne indică direcția de urmat, prezentând o nouă modalitate de colaborare și creare de cunoștințe – mai agilă, mai reactivă, mai proactivă și cu mai multă valoare practică, adaptată provocărilor cu care ne vom confrunta și cunoștințelor de care vom avea nevoie în următorul deceniu.
Pandemia de COVID-19 este edificatoare în privința fragilității societăților și a economiilor noastre în contextul unui șoc major. Se preconizează că, din cauza schimbărilor climatice și a degradării mediului, astfel de șocuri vor deveni tot mai frecvente și mai severe. În fața acestor incertitudini și provocări multiple, singura noastră opțiune viabilă este să ne asigurăm că fiecare decizie pe care o luăm în această perioadă critică ne aduce mai aproape de obiectivele noastre sociale și de durabilitate.
Știm că poluarea cu materiale plastice și deșeurile de plastic sunt o problemă importantă de mediu. În ultimii ani, au fost introduse pe piață noi produse din plastic, susținându-se că sunt mai bune pentru mediu. O informare publicată recent de Agenția Europeană de Mediu (AEM) evaluează caracteristicile ecologice ale acestor produse. Pentru a afla mai multe, am stat de vorbă cu Almut Reichel, expertul AEM în utilizarea durabilă a resurselor și în gestionarea deșeurilor.
Cum putem construi o lume mai durabilă și mai rezistentă în urma crizei cauzate de coronavirus? În această perioadă critică, în care se vor lua decizii esențiale de redresare, determinante pentru viitorul nostru, Agenția Europeană de Mediu va centraliza cunoștințele legate (de epidemia) de coronavirus și de mediu și va contribui la o dezbatere informată.
Țările europene iau măsuri drastice pentru a limita impactul epidemiei de Covid-19 asupra sănătății europenilor și a economiei. Crizele de acest gen tind să aibă consecințe imediate și grave pentru întreagapopulație și pentru economie. Dat fiind faptul că poate afecta principalele sectoare economice, criza cauzată de coronavirus va atenua probabil o parte din impactul activităților economice asupra mediului și a climei. Nu prin șocuri majore și bruște, însoțite de costuri enorme pentru societate, s-a angajat însă Uniunea Europeană să-și transforme economia și să obțină neutralitate climatică până în 2050. Dimpotrivă, Pactul Ecologic European și recenta propunere de lege europeană privind clima prevăd reduceri ireversibile și treptate ale emisiilor, asigurând, în același timp, o tranziție echitabilă și sprijinind persoanele afectate.
La începutul acestei luni, Agenția Europeană de Mediu a publicat raportul „Mediul european — Starea și perspectiva 2020 (SOER 2020)”. Raportul a concluzionat că Europa nu își va atinge obiectivele stabilite pentru 2030 dacă nu se întreprind acțiuni urgente în următorii 10 ani pentru a stopa rata alarmantă a declinului biodiversității, impactul crescând al schimbărilor climatice și consumul excesiv de resurse naturale. De asemenea, a oferit câteva soluții cheie care ar contribui la readucerea Europei pe drumul cel bun pentru a atinge aceste obiective. Am discutat cu Tobias Lung, expertul AEM în materie de coordonare și evaluare SOER, cu privire la rolul SOER 2020.
Poluarea fonică reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în întreaga Europă și este posibil ca mulți oameni să nu realizeze efectul ei asupra sănătății. Am discutat cu Eulalia Peris, expertă în materie de zgomot ambiental la Agenția Europeană de Mediu, despre principalele rezultate ale raportului AEM privind „Zgomotul ambiental în Europa — 2020”, publicat la începutul acestei luni.
Anul 2019 va rămâne în memoria noastră ca un moment de cotitură pentru măsurile în domeniul climei și al mediului în Europa. Milioane de europeni și de cetățeni din lumea întreagă au participat la demonstrații și au cerut insistent factorilor de decizie politică să ia măsuri. Evaluările științifice bazate pe dovezi, printre care se numără și raportul privind starea mediului al Agenției Europene de Mediu (SOER 2020), au subliniat magnitudinea provocărilor care ne așteaptă și nevoia de a acționa urgent. Toate aceste chemări la acțiune iau acum forma unei foi de parcurs strategice: Pactul ecologic european, prezentat de Comisia Europeană, este un început promițător pentru deceniul critic care ne așteaptă.
Valurile de căldură și fenomenele meteorologice extreme din vara trecută au bătut din nou recordurile climatice în Europa, subliniind, din nou, importanța adaptării la schimbările climatice. Ne-am întâlnit cu Blaz Kurnik de la Agenția Europeană de Mediu (AEM), expert în impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea pentru a discuta despre noul raport al AEM, apărut la începutul lunii, cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii în Europa.
Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, a stabilit prioritățile politice ale echipei sale pentru următorii cinci ani. În centrul programului său se află un Pact ecologic european, care prezintă măsuri mai ambițioase pentru depășirea crizei climatice și a crizei biodiversității. Politicile europene vizează de mult timp combaterea degradării mediului și a schimbărilor climatice, înregistrând până acum atât succese, cât și eșecuri. Cu sprijinul publicului, care solicită din ce în ce mai mult luarea de măsuri, acest nou mandat politic — din care fac parte noua Comisie Europeană și noul Parlament European — reprezintă o șansă unică de extindere și accelerare a unei tranziții ecologice și echitabile în Europa.
Cum va arăta mediul în Europa peste 25 de ani? Vom reuși să ne concretizăm viziunea comună privind „o viață bună, în limitele planetei noastre”? Vom fi în măsură să limităm încălzirea globală și să construim orașe rezistente la schimbările climatice, înconjurate de o natură sănătoasă? Europenii sunt din ce în ce mai îngrijorați, după cum au arătat recentele alegeri pentru Parlamentul European. Următoarea generație a Europei reclamă, de asemenea, luarea de măsuri urgente, dar ce impact vor avea cererile lor pentru un viitor sustenabil asupra politicilor socioeconomice și de mediu ale Europei? La cea de-a 25-a aniversare a noastră, reflectăm asupra modului în care cunoștințele și politicile de mediu ale Europei s-au dezvoltat în ultimii 25 de ani și asupra modului în care noi, AEM împreună cu rețelele sale, putem sprijini eforturile în direcția sustenabilității în următorii 25 ani.
Deșeurile de plastic rămân o problemă enormă și tot mai stringentă. Dar ce face Uniunea Europeană pentru a o soluționa? Ioannis Bakas, expertul AEM în domeniul prevenirii generării de deșeuri, prezintă pe scurt raportul AEM privind prevenirea deșeurilor de plastic în Europa, care a fost publicat la începutul acestei luni.
Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Dar încă nu este prea târziu pentru a lua măsuri ferme. Chiar dacă sarcina poate părea intimidantă, avem încă posibilitatea să reversăm unele tendințe negative, să ne adaptăm pentru a minimiza daunele, să refacem ecosistemele esențiale și să protejăm cu mai multă hotărâre ceea ce încă avem. Pentru a ne asigura durabilitatea pe termen lung, este necesar să percepem mediul, clima, economia și societatea ca părți inseparabile ale aceluiași întreg.
Pentru a proteja mai bine populațiile cele mai vulnerabile din Europa, inclusiv pe cei săraci, persoanele în vârstă și copiii, de pericolele de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică și fonică și temperaturile extreme, sunt necesare acțiuni specifice. Aleksandra Kazmierczak, expert în domeniul adaptării la schimbările climatice în cadrul Agenției Europene de Mediu (AEM), explică principalele constatări ale unui nou raport al AEM care evaluează legăturile dintre inegalitățile sociale și demografice și expunerea la poluarea aerului, la zgomot și la temperaturi extreme, pe de altă parte.
Uniunea Europeană (UE) are unul dintre cele mai ambițioase seturi de obiective de mediu și climatice din întreaga lume, cuprinzând o gamă largă de domenii de politică, de la calitatea aerului, deșeuri și calitatea apei, până la energie și transport. În baza datelor raportate de statele membre, Agenția Europeană de Mediu contribuie la monitorizarea progresului și la identificarea domeniilor în care sunt necesare eforturi suplimentare. De la înființarea sa, în urmă cu 25 de ani, AEM și-a dezvoltat în continuu activitatea privind datele și cunoștințele pentru a sprijini elaborarea politicilor în Europa.
Mulți oameni încă asociază mercurul cu termometrele, iar majoritatea știu că este toxic. Din cauza toxicității sale, în Europa mercurul este în curs de a fi eliminat din produse, dar o cantitate foarte mare încă circulă în aer, apă, sol și în ecosisteme. Mai este de actualitate problema mercurului? Și ce măsuri se iau în această privință? L-am intervievat pe Ian Marnane, expert al AEM în materie de utilizare durabilă a resurselor și industrie.
For references, please go to https://www.eea.europa.eu/ro/articles/all-articles or scan the QR code.
PDF generated on 2023-05-28 21:14
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 12 March 2023 21:56 from version 23.1.28
Software version: EEA Plone KGS 23.3.11
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane