următorul
anteriorul
articole

Article

Vara 2022: Trăind într-o stare de crize multiple

Schimba limba
Article Publicată 2022-10-13 Data ultimei modificări 2022-12-06
5 min read
În ultima vreme pare că viața noastră trece dintr-o criză în alta – pandemie, valuri de căldură extremă și secetă din cauza schimbărilor climatice, inflație, război și criză energetică. După toate probabilitățile, această iarnă va fi marcată de persistența incertitudinii și de o volatilitate crescută a piețelor globale, precum cea a energiei și a alimentelor, ceea ce va afecta unele țări și grupuri mai mult decât pe altele. Pentru soluționarea acestor crize, în special pe termen lung, este nevoie de un angajament politic ferm și de investiții în sustenabilitate pentru a consolida reziliența societăților noastre.

Pandemia de COVID-19 a cauzat peste o jumătate de milion de decese în UE de la începutul său și încă nu s-a încheiat. Datorită programelor ample de vaccinare și creșterii imunității colective, pandemia a încetinit și sănătatea oamenilor este protejată mai bine, însă numai în ultima săptămână s-au înregistrat peste un milion de cazuri noi. Odată cu apropierea iernii și a sezonului gripei, ne-am putea confrunta cu alte variante și cu creșterea numărului de cazuri.

Pandemia a fost unul dintre evenimentele declanșatoare ale incertitudinii și ale vulnerabilității economice, punând presiune pe finanțele publice și conducând la redefinirea priorităților în materie de politici. Situația a fost agravată și mai mult de războiul din Ucraina, care nu numai că a provocat o suferință umană imensă acolo unde se desfășoară, dar a generat și noi probleme economice. La sfârșitul lunii august, rata anuală a inflației în zona euro a fost estimată la 9,1 %. Creșterea prețurilor energiei, o componentă a calculului inflației globale, a fost de peste 38 %. Se preconizează că această inflație ridicată va conduce la o stagnare a economiei, care începuse să-și revină după pandemie. Veniturile nu au ținut pasul cu inflația, ceea ce va eroda în continuare puterea de cumpărare în Europa și la nivel mondial.

Vara 2022: căldură extremă, secetă și incendii forestiere

În cursul verii, criza climatică a fost cea care a dominat știrile. De mai multe decenii, oamenii de știință transmit semnale puternice că se produc schimbări climatice pe planeta noastră și că acestea vor afecta toate aspectele vieții. Pentru milioane de europeni, schimbările climatice au încetat să fie un scenariu ipotetic, cu impact potențial în viitor; în această vară, au devenit o realitate cotidiană. Părți mari ale Europei au suferit de valuri de căldură intensă, temperatura depășind 40 °C în multe locuri.

Temperaturile medii din Europa în această vară au fost cele mai mari înregistrate vreodată. Căldura extremă a condus și la creșterea riscurilor de secetă. Luna august 2022 a fost, în general, mult mai secetoasă decât media în majoritatea Europei de Vest și în unele părți din Europa de Est. De fapt, multe părți ale Europei înregistrează precipitații sub medie de câțiva ani la rând. Totuși, în cea mai mare parte a Scandinaviei și în unele părți din Europa de Sud și de Sud-Est, a fost o vară cu mai multe precipitații decât de obicei. În ciuda acestei incertitudini și volatilități climatice, la sfârșitul lunii august 2022 aproape două treimi din Europa erau încă amenințate de secetă – probabil „cea mai gravă secetă din ultimii cel puțin 500 de ani” – potrivit unei evaluări recente a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Căldura extremă și umiditatea redusă a solului cresc riscul de incendii forestiere. Până în prezent, anul acesta, o suprafață record de 700 000 de hectare a ars în incendii forestiere în UE. Potrivit Sistemului european de informare privind incendiile forestiere, Spania este deocamdată afectată cel mai puternic, cu peste 283 000 de hectare arse (corespunzătoare unei suprafețe puțin mai mari decât Luxemburgul), urmată de România (150 735 ha), Portugalia (86 631 ha), Franța (62 102 ha) și Italia (42 835 ha).

Aceste efecte climatice apar în contextul unei crize a biodiversității mai ample, cauzate de exploatarea excesivă, degradarea ecosistemelor și poluare, care este exacerbată de schimbările climatice. De la soluri până la habitate marine, multe ecosisteme sunt în pericol și multe specii sunt amenințate cu dispariția. Deteriorarea mediului ne afectează sănătatea și bunăstarea, precum și capacitatea de a face față schimbărilor climatice.

Aceste crize sunt globale și interconectate. Ele sunt consecințele sistemelor nesustenabile de producție și consum dintr-o economie globalizată. Până în prezent, peste 6,5 milioane de oameni și-au pierdut viața din cauza COVID-19. În această vară, căldura extremă a lovit subcontinentul indian. O treime din teritoriul Pakistanului este inundat. Temperaturile globale extreme au declanșat topirea rapidă a ghețarilor din Himalaya, iar inundațiile rezultate au strămutat forțat 32 de milioane de cetățeni pakistanezi, care au nevoie urgentă de adăpost, alimente și medicamente. Amploarea devastării din Pakistan, gravitatea taifunului din Coreea de Sud sau incendiile forestiere și seceta în curs din California au depășit previziunile.

Impactul inundațiilor din Pakistan va fi resimțit pe întregul glob. Pakistanul este un producător și consumator major de orez – unul dintre produsele de bază de pe piața globală a alimentelor, care se află deja sub presiune din cauza războiului din Ucraina. Prețurile și piața alimentelor sunt volatile, confruntându-se cu perturbări potențiale ale lanțurilor de aprovizionare. Secetele din Europa pot afecta prețurile în continuare, exacerbând criza costului vieții.

Războiul din Ucraina și criza energetică

Războiul din Ucraina a cauzat, de asemenea, strămutarea forțată a milioane de oameni, pierderi de vieți omenești, poluare și distrugerea infrastructurii esențiale. Este vorba de o criză umanitară, iar redresarea în urma acesteia va dura ani, dacă nu decenii. Totodată, războiul a declanșat o criză economică și o criză energetică în Europa. Ca răspuns la agresiunea rusă, Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice Rusiei, controlând importurile de combustibili fosili din Rusia.

Pentru multe state membre ale UE, Rusia era principalul furnizor de energie, însă Comisia Europeană și statele membre încearcă în prezent să reducă această dependență. La începutul lunii septembrie, Rusia a întrerupt furnizarea de gaze prin gazoductul Nord Stream 1, care, înainte de război, furniza aproape 40 % din importurile de gaze naturale către UE.

Actuala criză energetică din Europa prezintă două aspecte: creșterea dramatică a prețurilor energiei și confruntarea prezentă a Europei cu limitarea furnizării de energie pentru lunile de iarnă care urmează. Multe țări din Europa au început să instituie măsuri urgente de reducere a consumului, de asigurare a securității energetice și de prevenire a risipei, precum și de limitare a impactului creșterii facturilor la energie pentru gospodării.

Sustenabilitatea este singurul mijloc viabil de acțiune

Aceste crize multiple simultane oferă imaginea unei situații complexe și dificile, nemaiîntâlnite până acum. Ca în toate crizele, unele țări și comunități vor fi afectate mai mult decât altele. Multe gospodării din Europa și din întreaga lume sunt îngrijorate că nu vor putea să își acopere nevoile de bază, ca alimentele și încălzirea. Suntem vulnerabili.

Sistemele noastre naturale, sănătatea noastră și economia noastră sunt și ele vulnerabile. Majoritatea crizelor globale pun în evidență o singură cauză profundă: utilizarea nesustenabilă a resurselor planetei noastre.

Atât UE, cât și alți actori au arătat însă că există o modalitate de a elimina această cauză profundă prin acțiuni în domeniul climei și al mediului.

Prin Pactul verde european, UE a stabilit obiective ambițioase pentru eliminarea cauzelor acestor crize – transformarea sistemelor energetice, reducerea dependenței de combustibili fosili, investițiile în surse curate, regenerabile de energie, refacerea naturii, consolidarea circularității în economie – asigurând, în același timp, o tranziție justă în care îi sprijinim pe cei mai afectați.

Tranziția necesară nu va fi ușoară. Va fi nevoie de timp și de bani pentru a o duce la capăt. Însă, având în vedere crizele multiple care ne afectează, fie că e vorba de deficit energetic, de fenomene meteorologice extreme sau de creșterea inflației, nu avem de ales: trebuie să acționăm urgent. Iar acțiunile, deciziile și politicile noastre ar trebui să urmărească asigurarea unui viitor sustenabil. Inacțiunea este tot mai iresponsabilă, mai costisitoare decât acțiunea și inacceptabilă din punct de vedere etic.

Vulnerabilitățile de mediu, economice și sociale, și efectele modelului nostru economic actual au fost studiate și documentate pe larg. Modelele și analizele științifice au conturat o imagine destul de clară a direcției în care ne îndreptăm – în unele cazuri, cu decenii în urmă. Situația la care asistăm nu este nici neprevăzută, nici excepțională. Ne aflăm acum într-un punct în care nu se mai pune problema de a încerca să prevedem viitorul, ci de a folosi toate cunoștințele disponibile pentru a-l îndrepta într-o direcție fundamental sustenabilă.

Hans Bruyninckx

Hans Bruyninckx

Directorul executiv al AEM

Editorial publicat în Buletinul informativ al AEM din septembrie 2022

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Tag-uri

Acţiuni asupra documentului