următorul
anteriorul
articole

Article

Țările din Balcanii de Vest joacă un rol important în crearea de parteneriate cu AEM pentru a aborda provocările legate de mediu și climă

Schimba limba
Article Publicată 2022-01-31 Data ultimei modificări 2022-03-17
5 min read
Photo: © Perry Wunderlich, REDISCOVER Nature/EEA
Agenția Europeană de Mediu cooperează cu numeroase țări, inclusiv cu cele din Balcanii de Vest. Cum consolidează această cooperare activitatea UE în domeniul mediului și ce beneficii aduce aceasta Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Serbiei și Kosovo? Am discutat cu Luc Bas, șeful Programului de coordonare, rețele și strategie, despre modul în care AEM colaborează cu aceste țări pentru a îmbunătăți mediul.

De ce sunt țările din Balcanii de Vest atât de importante pentru AEM? Care este valoarea adăugată a unei astfel de cooperări?

Aceste țări sunt în faza de aderare sau de preaderare la UE. Pentru a deveni membre cu drepturi depline ale UE, trebuie să pună în aplicare o serie de politici, iar domeniul mediului este unul dintre cele mai ample domenii de politică, conținând un pachet legislativ substanțial.

În plus, Balcanii de Vest sunt vecinii noștri și știm cu toții că mediul nu se oprește la frontieră, așadar o cooperare strânsă cu privire la aspectele de mediu este și în interesul UE.

În cele din urmă, în calitate de țări care cooperează în cadrul Rețelei europene de informare și observare a mediului (Eionet), țările din Balcanii de Vest au acces la un număr mare de experți, care le ajută să facă față provocărilor de mediu cu care se confruntă. În schimb, experții din aceste țări contribuie la rețea cu expertiza proprie.

Care sunt domeniile specifice în care cooperarea este într-adevăr vitală pentru activitatea AEM?

Cooperarea noastră se articulează în mare măsură în jurul monitorizării, raportării și evaluării. Țările din Balcanii de Vest transmit periodic date către AEM în domenii precum emisiile atmosferice sau calitatea apei, ceea ce ne permite să prelucrăm și să evaluăm datele. Aceste date servesc drept bază pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză.

Regiunea se confruntă cu o serie de provocări, în special în ceea ce privește poluarea aerului, a apei și a solului, care pot fi abordate în mod corespunzător numai când sunt disponibile date și informații corecte și fiabile. De asemenea, regiunea este deosebit de vulnerabilă în ceea ce privește schimbările climatice și conține foarte multe zone cu natură virgină care trebuie protejate în mod eficace. Prin furnizarea de expertiză și prin consolidarea capacităților, AEM urmărește să abordeze și problemele din acest domeniu.

Cum funcționează cooperarea în practică?

Țările din Balcanii de Vest sunt integrate în activitatea Eionet în calitate de „țări cooperante”. În practică, aceasta înseamnă că întreținem rețele naționale Eionet în aceste țări. Aceste rețele sunt gestionate de punctele focale naționale (PFN), desemnate în cadrul instituțiilor relevante. Colaborăm îndeaproape cu punctele focale naționale, care sunt invitate la reuniuni periodice ale PFN/Eionet, în cadrul cărora sunt discutate mai multe aspecte strategice ale activității noastre și se iau decizii cu privire la acestea. În plus, rețeaua națională este formată din centre naționale de referință (CNR-uri), fiecare acoperind o temă specifică de mediu.

CNR-urile din toate țările membre și cooperante se reunesc periodic pentru a discuta aspectele mai tehnice ale cooperării în cadrul Eionet. În plus, împreună cu țările din Balcanii de Vest și cu alte părți interesate, cum ar fi Comisia Europeană, identificăm frecvent o serie de domenii tematice pentru care este nevoie de asistență specifică. Aceste aspecte sunt abordate în profunzime cu ajutorul experților AEM, al centrelor tematice europene (CTE-uri) și al altor parteneri relevanți din cadrul rețelei. Principalele domenii pe care le abordăm sunt, de regulă, sprijinirea raportării privind calitatea aerului, aspecte legate de calitatea apei, aspecte legate de biodiversitate, deșeuri și climă.

Pentru a da un exemplu concret, am publicat recent profiluri de țară privind gestionarea deșeurilor în țările din Balcanii de Vest, profiluri pe care le producem și pentru țările UE. 

Care sunt principalele provocări în ceea ce privește îmbunătățirea cooperării noastre pentru abordarea problemelor de mediu?

Există numeroase provocări de mediu pe care Europa le întâmpină la nivel transfrontalier, cum ar fi poluarea aerului și a apei, și gestionarea impactului schimbărilor climatice. Pentru a aborda aceste probleme în mod corespunzător, sunt necesare date și informații adecvate.

Am constatat că în unele țări infrastructura de monitorizare este tot mai învechită. Acest lucru este vizibil în special în ceea ce privește monitorizarea calității aerului. Deși Balcanii de Vest fac parte din Indicele european privind calitatea aerului, efectiv nu există suficiente stații de monitorizare în anumite zone. Încercăm să rezolvăm această problemă cu ajutorul altor părți interesate din regiune. Constatăm, de asemenea, o lipsă de date în alte domenii care necesită atenție.

Cooperarea cu națiunile din Balcanii de Vest datează de 20 de ani. Ce rezultate s-au obținut până în prezent?

Colaborăm cu aceste țări în cadrul diverselor instrumente financiare de preaderare. De-a lungul anilor, Balcanii de Vest au devenit o parte integrantă a Eionet și toate țările furnizează periodic către AEM datele necesare.

AEM elaborează o prezentare anuală a performanței țărilor sale membre și a țărilor cooperante. Țările din Balcanii de Vest au înregistrat progrese clare de-a lungul anilor și sunt în general la același nivel cu țările membre ale AEM, iar unele dintre ele îndeplinesc până la 100 % din cerințe în ceea ce privește actualitatea și calitatea datelor. De asemenea, țările din Balcanii de Vest au devenit parte integrantă a Raportului AEM privind starea mediului (SOER), care este elaborat o dată la cinci ani.

Cum se încadrează această cooperare în Pactul verde european al UE? Încearcă și țările din Balcanii de Vest să atingă aceste obiective?

Țările din Balcanii de Vest au convenit asupra „Agendei verzi pentru Balcanii de Vest”, care este în mare măsură în concordanță cu Pactul verde și care a fost aprobată pe scară largă de țările respective. 

În prezent, AEM pregătește o propunere de proiect în cadrul finanțării pentru preaderare (IPA III). Această propunere va fi pe deplin aliniată la Agenda verde și va aborda un număr mare de teme, cum ar fi decarbonizarea, economia circulară, (de)poluarea, sistemele alimentare durabile și biodiversitatea. Prin această propunere, AEM urmărește să ajute țările din Balcanii de Vest să își atingă obiectivele stabilite în „Agenda verde pentru Balcanii de Vest”.

Cum vedeți evoluția acestei cooperări în următorii ani? Ar fi o opțiune statutul de membru cu drepturi depline al AEM?

Statutul de membru al AEM este deschis „țărilor terțe”, astfel cum se prevede în regulamentul AEM de înființare. De fapt, AEM are deja cinci țări membre care nu fac parte din UE.

În acest context, în mod clar există posibilități de aderare la AEM în momentul în care țările sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Este un proces în foarte mare măsură politic, în care AEM are o influență redusă. Cu toate acestea, suntem ferm hotărâți să menținem și să ne intensificăm relațiile în următorii ani, astfel cum se prevede în „Strategia AEM-Eionet 2021-2030”.

Luc Bas

Șeful Programului de coordonare, rețele și strategie, AEM

Interviu publicat în buletinul informativ al AEM, decembrie 2021

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Acţiuni asupra documentului