All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Article
Este cunoscut de mult că bisfenolul A poate imita estrogenul uman și acționează ca perturbator endocrin. Acest lucru este îngrijorător deoarece ne poate afecta fertilitatea. Expunerea în timpul sarcinii poate avea efect perturbator și asupra dezvoltării fătului, deoarece perioada fetală este o perioadă deosebit de sensibilă pentru expunerea la substanțe perturbatoare ale sistemului endocrin.
În plus, dovezi mai recente au arătat că bisfenolul A poate afecta și sistemul nostru imunitar. Expunerea poate duce la înmulțirea anumitor celule imunitare, ceea ce poate duce la apariția unor afecțiuni autoimune, cum ar fi astmul.
Bisfenolul A poate acționa ca perturbator endocrin și în cazul faunei sălbatice. Toate vertebratele au receptori de estrogen și ar putea fi afectate de funcția bisfenolului A de imitare a estrogenului. Aceste efecte sunt însă cel mai bine cunoscute în cazul peștilor, unde mai multe studii au documentat efectele perturbatoare ale substanței asupra sistemului endocrin.
Un aspect pozitiv este că bisfenolul A nu este considerat nici persistent în majoritatea condițiilor de mediu și nici bioacumulativ în organismele vii într-o măsură semnificativă. Acest lucru înseamnă că va dispărea destul de repede din mediu când emisiile se opresc.
Nota de informare a AEM prezintă cele mai recente informații privind expunerea umană la bisfenol A, luând în considerare proiectul de cercetare recent încheiat privind biomonitorizarea umană finanțat de UE (HBM4EU).
Nota de informare arată că populația Europei este expusă la concentrații îngrijorător de mari de bisfenol A. Nota se bazează pe concentrațiile de bisfenol A măsurate în urina a 2 756 de persoane din 11 țări europene. Cel puțin 92 % din participanți aveau o concentrație de bisfenol A în urină care depășește nivelul de siguranță.
Biomonitorizarea umană ne oferă informații despre expunerea reală la o substanță chimică din totalitatea surselor diferite. Aceasta diferă de evaluările tradiționale ale riscurilor, care se bazează în mod normal pe date de expunere modelate.
Probele de urină pentru bisfenol A au fost prelevate în perioada 2014-2020. Deși cele mai noi probe din 2020 depășesc în continuare valoarea orientativă, se pare că există o tendință de scădere a nivelurilor de BPA în urină. Noul Parteneriat pentru evaluarea riscurilor aferente substanțelor chimice (PARC), din cadrul programului Orizont Europa al UE, a inclus bisfenolii ca substanțe prioritare ce trebuie examinate în continuare în studii de biomonitorizare umană la copii, adolescenți și adulți. Acesta va furniza în anii următori date suplimentare privind incidența BPA și a altor bisfenoli în populația Europei.
Se știe de ceva timp că bisfenolul A poate afecta fertilitatea și perturba sistemul hormonal. Acesta este motivul pentru care în UE au fost adoptate destul de multe restricții diferite, cum ar fi interzicerea bisphenolului A în biberoane și în hârtie termică.
Acum știm însă că BPA este chiar mai toxic decât se credea înainte, pragul de siguranță fiind redus de 20 000 de ori în cea mai recentă evaluare realizată de EFSA. Comisia Europeană pregătește în prezent o propunere de interzicere a bisfenolului A și a altor bisfenoli în materialele care intră în contact cu alimentele.
Uniunea Europeană are cele mai cuprinzătoare și mai protectoare reglementări privind substanțele chimice din lume. Cu toate acestea, sistemul nu este chiar perfect. Înțelegerea noastră privind modurile diferite în care substanțele chimice ne pot afecta organismul este în continuă evoluție. Asta înseamnă că sistemul de reglementare trebuie să urmărească în permanență evoluțiile științifice pentru a menține cel mai bun nivel de protecție posibil.
În cadrul Pactului verde european, Comisia Europeană a anunțat o serie de inițiative menite să îmbunătățească în continuare sistemul. Una dintre aceste inițiative este dezvoltarea unui sistem de alertă timpurie al UE pentru riscurile substanțelor chimice care să accelereze modul în care se utilizează atenționările, cum sunt cele din cercetarea științifică, pentru gestionarea riscurilor.
Magnus Lofstedt
Expert al AEM în domeniul substanțelor chimice, mediului și sănătății
Interviu publicat în ediția din septembrie a Buletinului informativ al AEM nr. 03/2020
For references, please go to https://www.eea.europa.eu/ro/articles/interviu-aem-analizeaza-expunerea-populatiei or scan the QR code.
PDF generated on 2024-10-07 03:09
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 26 September 2023 08:13 from version 23.8.18
Software version: EEA Plone KGS 23.9.14
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane