Înțelegerea complexității schimbărilor climatice și luarea de măsuri corespunzătoare

Schimba limba
Article Publicată 2018-10-17 Data ultimei modificări 2018-11-13
5 min read
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări ale timpurilor noastre. Impactul lor este resimțit la nivel global, afectând oamenii, natura și economia. Pentru a diminua amploarea schimbărilor climatice, trebuie să reducem în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră. Transpunerea acestui obiectiv global în măsuri concrete necesită înțelegerea sistemului complex de legături dintre emisiile din diferite surse și impactul lor la nivel național și regional, guvernanța globală și potențialele co-beneficii. Agenția Europeană de Mediu face eforturi să îmbunătățească în permanență cunoștințele necesare pentru a concepe măsuri efective pe teren.

 Image © Serdar Şeker, WaterPIX/EEA

Din perspectivă științifică, schimbările climatice privesc în esență cantitatea de gaze cu efect de seră, în principal dioxidul de carbon, eliberate în atmosferă și absorbite din aceasta. De la revoluția industrială, activitățile economice eliberează cantități tot mai mari de gaze cu efect de seră, mult prea mari față de cantitatea care poate fi captată de circuitul natural al carbonului. Acest lucru duce la creșterea concentrației de carbon în atmosferă, ceea ce, la rândul său, creează efectul de seră, reținând astfel o proporție mai mare din energia solară pe care o primește Pământul.

Sistemele de observație a Pământului monitorizează concentrațiile de carbon și țin evidența tendințelor pe termen lung. Constatările sunt clare: în ciuda variațiilor sezoniere, numărul de „părți per milion” (ppm) de dioxid de carbon din atmosferă a depășit în 2016 pragul de 400 ppm și continuă să crească. Pentru a atenua schimbările climatice, știința ne spune că trebuie să reducem în mod semnificativ cantitatea de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă și, dacă este posibil, să mărim cantitatea captată.

Din analiza detaliată a activităților economice care generează gaze cu efect de seră reiese o situație relativ complexă. De fapt, putem indica principalele activități responsabile pentru cele mai mari cantități de emisii. Prin arderea combustibililor fosili și schimbarea folosinței terenurilor (de exemplu, defrișarea pădurilor pentru a crește vite), eliberăm carbonul care a fost captat și menținut în afara circuitului carbonului sute de milioane de ani. În ultimele două secole, combustibilii fosili cum sunt cărbunele, petrolul și gazele naturale ne-au furnizat energia necesară pentru locuințe și economie - industrie, agricultură, transport ș.a.m.d. Societatea noastră are nevoie de energie, dar oare această nevoie nu poate fi satisfăcută prin surse regenerabile în loc de combustibili fosili?

Emisiile se produc la nivel național și sectorial, dar efectul lor este global

Un alt nivel al complexității este legat de caracterul global al schimbărilor climatice. Odată eliberat, dioxidul de carbon din atmosferă devine o problemă generală, indiferent de țara și sectorul de activitate care îl eliberează. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de reducerea emisiilor, ne bazăm aproape exclusiv pe structurile de guvernanță politică. Eforturile globale constau în angajamentele țărilor de a limita și a reduce emisiile luate la nivel național. În acest scop, țările trebuie să cunoască sursa emisiilor lor.

În Europa se monitorizează îndeaproape cantitatea de gaze cu efect de seră emise anual de principalele sectoare economice și de activitățile lor derivate. Conform datelor depuse de statele membre ale UE, Agenția Europeană de Mediu analizează tendințe și previziuni pentru a evalua progresele în direcția obiectivelor stabilite pentru UE în ansamblu și pentru fiecare stat membru în parte. De asemenea, evaluările noastre de impact și de vulnerabilitate indică măsura în care anumite regiuni din Europa sunt deja afectate de schimbările climatice și previziunile în funcție de diferite scenarii privind emisiile.

În sprijinul acțiunii de atenuare a schimbărilor climatice, statele membre ale UE au convenit un număr de politici privind clima și energia și au stabilit obiective clare pentru 2020 și 2030. Evaluările noastre arată că Uniunea Europeană este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele pentru 2020, dar pentru obiectivele mai ambițioase pentru 2030 sunt necesare mai multe eforturi. Țări, regiuni, orașe și alți actori fac schimb de informații despre adaptarea la schimbările climatice.

Transformarea informațiilor în cunoștințe relevante

Aceste cunoștințe sunt esențiale.  Pentru a formula și implementa însă măsuri eficace, este nevoie de o înțelegere sistemică. De exemplu, poate sectorul transporturilor, care, în 2016 a generat peste 20% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, să își reducă din dependența de benzină și motorină și să treacă la energia electrică ecologică? Poate Europa să producă această energie suplimentară fără a produce alte presiuni asupra mediului? Cum poate amenajarea urbană să facă față nevoilor energetice și de mobilitate și să reducă prejudiciul creat de dezastrele legate de climă, îmbunătățind în același timp calitatea aerului urban?

Aceste întrebări necesită o cunoaștere sistemică a legăturilor dintre tendințele sociale, de mediu și economice. Acțiunile politice prospective trebuie să țină cont și de nevoile specifice ale regiunilor și orașelor. De exemplu, cum pot orașele să sporească eficiența energetică a clădirilor existente - dintre care unele sunt construite la sfârșitul anilor 1800?

La Agenția Europeană de Mediu, obiectivul nostru este de a furniza cunoștințe relevante și accesibile pentru a ajuta factorii de decizie și publicul să acționeze pe baza unor informații oportune, pertinente și fiabile. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne lărgim și să ne aprofundăm cunoștințele și să le dezvoltăm constant pentru a ține cont de natura sistemică și complexă a provocărilor cu care ne confruntăm. În cazul schimbărilor climatice, evoluăm în direcția creării unei viitoare platforme de cunoștințe pentru a susține obiectivele UE pentru 2030 privind energia și clima, care să conecteze mai bine cunoștințele existente, atât în domeniul climei și energiei, cât și în alte domenii relevante precum agricultura, transporturile și calitatea aerului.

În final, succesul va depinde în egală măsură de deciziile politice întemeiate, precum și de voința globală de a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili. Acordul de la Paris a constituit un punct important în consolidarea angajamentului global de a combate schimbările climatice, reunind guverne, mediul de afaceri și societatea civilă. În prezent, acordul urmează să fie pus în practică de toate statele care l-au semnat. În acest context, viitoarea Conferință privind schimbările climatice (COP24) de la Katowice, Polonia, trebuie să continue eforturile de implementare prin adoptarea unui set de reglementări.

Hans Bruyninckx

Hans Bruyninckx

Director executiv al AEM

Editorial publicat în ediția din septembrie 2018 a Buletinul informativ AEM 03/2018

Conţinut similar

Indicatori similari

Publicaţii similare

A se vedea şi

Temporal coverage

Acţiuni asupra documentului
Articole
Menu
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100