următorul
anteriorul
articole

Article

Sănătatea și mediul, inclusiv poluarea atmosferică și cea fonică – Activitatea Agenției Europene de Mediu în centrul atenției

Schimba limba
Article Publicată 2021-02-11 Data ultimei modificări 2021-05-11
7 min read
Photo: © Joshua Earle on Unsplash
Poluarea atmosferică, poluarea fonică și impactul schimbărilor climatice reprezintă riscuri majore pentru sănătatea și starea de zi cu zi a europenilor. Am stat de vorbă cu Catherine Ganzleben, șefa Grupului pentru poluare atmosferică, mediu și sănătate, cu Alberto González, expert AEM în calitatea aerului, și cu Eulalia Peris, expertă AEM în poluarea fonică, pentru a afla mai multe despre eforturile AEM de îmbunătățire a cunoștințelor în acest important domeniu de activitate.

Catherine, de ce se preocupă AEM de legătura dintre sănătate și mediu? Care sunt cele mai mari riscuri pentru starea noastră de bine?

Sănătatea umană și cea a ecosistemului sunt indisolubil legate. Corpul nostru are nevoie de aer curat, de apă și de hrană în fiecare zi pentru a funcționa. Oamenii și comunitățile prosperă când petrec timp în natură, făcând mișcare, socializând și relaxându-se. În același timp, când trăim, muncim, mergem la școală sau la joacă în medii poluate, suferă atât corpul, cât și mintea. Protejarea naturii nu înseamnă protejarea planetei. Înseamnă asigurarea sănătății și a unei stări de bine pentru noi înșine și pentru copiii noștri. Prevenirea poluării este o măsură de sănătate publică.

Cele mai mari riscuri imediate pentru sănătate sunt poluarea atmosferică și zgomotul, în special în orașe. Pe termen lung, schimbările climatice amenință însăși existența modului nostru de viață. Aceasta înseamnă pierderea imediată de vieți omenești din cauza valurilor de căldură, a incendiilor forestiere și a inundațiilor, precum și amenințări pe termen mai lung la adresa producției de alimente din cauza schimbării tiparelor meteorologice. De asemenea, asistăm la schimbări în distribuția bolilor infecțioase pe măsură ce insectele vectoare care poartă aceste boli se deplasează spre nord odată cu încălzirea climei. Știm, de asemenea, că anumite substanțe chimice sunt periculoase pentru sănătate.

Ce demersuri a întreprins până acum AEM în acest domeniu?

Depunem eforturi pentru a înțelege mai clar cum ne sunt influențate sănătatea și starea de bine de mediul în care trăim. Adunăm dovezi cu privire la modul în care oamenii din toată Europa sunt expuși la o serie de riscuri de mediu, printre care se numără poluarea atmosferică, zgomotul, schimbările climatice și substanțele chimice. Raportul nostru recent Mediu sănătos, vieți sănătoase: cum influențează mediul sănătatea și bunăstarea în Europa – Agenția Europeană de Mediu reunește cele mai noi dovezi și evaluează impactul asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în Europa, unul din opt decese este cauzat de poluarea mediului. Aceste decese ar putea fi prevenite și evitate prin eforturi de îmbunătățire a calității mediului.

De asemenea, examinăm distribuția riscurilor de mediu în societate și constatăm că persoanele cele mai vulnerabile din societatea noastră sunt cele mai afectate de factorii de stres din mediul înconjurător. Comunitățile defavorizate din punct de vedere social sunt expuse la o povară mai mare a poluării. Oamenii mai săraci, copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate sunt mai grav afectate decât altele de pericolele de mediu cu impact asupra sănătății. Această distribuție inegală a riscurilor exacerbează inegalitățile în materie de sănătate existente în Europa.

Există însă și un aspect pozitiv, anume acela că analizăm și beneficiile pe care le oferă natura. Ca mențiune specială, marea majoritate a europenilor au acces la apă potabilă de foarte bună calitate, iar apele de scăldat din Europa au o calitate excelentă și sunt prielnice pentru exercițiu fizic și recreere.

În ce mod susține activitatea AEM Pactul verde european?

Demersurile AEM în domeniul „mediu și sănătate” aduc laolaltă dovezile disponibile cu privire la modul în care sănătatea oamenilor din întreaga Europă este afectată de poluare, de schimbările climatice și de degradarea ecosistemelor. Raportul nostru recent Mediul european – situație și perspective 2020 (SOER 2020) descrie în ce fel actualul nostru mod de viață determină degradarea mediului ca urmare a obiectelor pe care le producem și consumăm, a consumului de energie, a alegerilor noastre în materie de mobilitate și a sistemului nostru alimentar. Această bază de cunoștințe sprijină eforturile de a schimba dinamica respectivă printr-o tranziție în cadrul Pactului verde european.

Alberto, de ce este calitatea aerului un factor atât de important pentru sănătatea europenilor?

Poluarea atmosferică este considerată cel mai mare risc de mediu din Europa. Potrivit ultimelor noastre estimări, expunerea la particule fine (poluantul cu efectele cele mai grave asupra sănătății umane) a provocat peste 400 000 de decese care ar fi putut fi prevenite în Europa în 2018. Aceste decese au fost cauzate în principal de boli cardiovasculare și respiratorii și de cancer. Dar, în afară de aceste boli foarte grave, există tot mai multe dovezi ale faptului că expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu alte impacturi asupra sănătății. Putem menționa ca exemple diabetul de tip 2 cu debut recent, inflamația sistemică sau tulburări mentale, de exemplu boala Alzheimer și demența.

Poluarea atmosferică afectează și mediul, de exemplu reducând biodiversitatea în anumite ecosisteme și afectând creșterea vegetației și a culturilor. De asemenea, are impact asupra mediului construit, deteriorând de exemplu patrimoniul cultural.

În ce fel s-a îmbunătățit situația în ultimii ani? Ce probleme mai trebuie încă rezolvate?

Aplicarea politicilor și a măsurilor Uniunii Europene, a celor naționale și locale a dus la reducerea emisiilor totale de poluanți atmosferici, iar scăderea expunerii populației a avut drept rezultat reducerea efectelor negative asupra sănătății.

Emisiile diferă în funcție de poluant și de sectorul economic. De exemplu, agricultura și utilizarea combustibililor pentru încălzirea locuințelor sunt două sectoare cu potențial foarte mare de reduceri suplimentare ale emisiilor. O altă problemă care nu a dispărut, în pofida reducerilor constante, este că încă suportăm o povară excesivă în ceea ce privește decesele care ar putea fi prevenite. Un alt motiv de preocupare constă în influența din ce în ce mai mare a schimbărilor climatice asupra producerii de poluanți precum ozonul, precum și în nevoia de a căuta sinergii în politicile de combatere atât a poluării atmosferice, cât și a schimbărilor climatice.

Eulalia, de ce poluarea fonică este adesea trecută cu vederea și ce face AEM în acest domeniu?

Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică este o problemă importantă. Ne afectează sănătatea. Când ne gândim la zgomote care ne afectează sănătatea, ne imaginăm că mergem la un concert sau stăm aproape de un utilaj zgomotos care ne deteriorează auzul. Oamenii nu își dau seama însă că nivelurile constante de zgomot din trafic, de exemplu, pot provoca alte efecte care nu au legătură cu deteriorarea auzului; sunt efecte grave precum cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul etc. Autoritățile recunosc că zgomotul este o problemă, de aceea avem o directivă europeană privind zgomotul ambiental din 2002 și un nou ghid publicat de OMS. Partea cea mai dificilă este să se ia măsuri și să existe mijloacele financiare pentru a o face. Aceasta este o problemă grea deoarece, de exemplu, orașele și zonele de la periferia lor sunt din ce în ce mai populate și cererea de mobilitate crește.

Activitatea agenției în domeniul zgomotului se axează pe evaluarea impactului poluării fonice la nivel european. Evaluăm impactul expunerii la zgomot asupra sănătății populației europene, pe baza celor mai recente date de la nivel european.

Care sunt principalele constatări ale notei voastre de informare? Prin ce diferă de raportul AEM lansat la începutul anului?

Raportul AEM privind Zgomotul ambiental în Europa a fost publicat în martie. Acum publicăm o notă de informare care descrie riscurile pentru sănătate provocate de expunerea la zgomotul ambiental în Europa. În notă se descriu indicatorii care vor fi utilizați ca bază pentru elaborarea viitoarelor ținte legate de reducerea impactului zgomotului asupra sănătății. Ca efecte specifice asupra sănătății, estimăm că, în Europa, expunerea cronică la zgomot contribuie anual la 48 000 de noi cazuri de boli de inimă și la 12 000 de decese premature. În plus, 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe.

Cum credeți că va evolua activitatea în domeniile voastre în anii următori?

Ne așteptăm la o implicare crescută din partea AEM în aceste domenii. Sperăm ca Pactul ecologic european să aducă o schimbare în Europa și să aibă drept rezultat o mai mare conștientizare a problemelor de mediu, cum sunt poluarea atmosferică și cea fonică, care să ducă și la elaborarea unor politici mai bune.

Pe lângă Pactul ecologic european, Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent ghidul privind zgomotul ambiental, urmând să publice un nou ghid privind calitatea aerului. Preconizăm că publicarea lui va oferi o vizibilitate mai mare problemei poluării fonice și atmosferice.

 

Catherine Ganzleben

Catherine Ganzleben
Șefa Grupului pentru poluare atmosferică, mediu și sănătate

 

Alberto Gonzalez

Alberto González
Expert AEM în calitatea aerului

 

Eulalia

Eulalia Peris
Expert AEM în poluarea fonică


Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage