Substanțele chimice în Europa: înțelegerea impactului lor asupra sănătății umane și asupra mediului

Schimba limba
Article Publicată 2017-06-15 Data ultimei modificări 2017-07-14
Este un fapt cunoscut că expunerea la substanțe chimice nocive are efecte asupra sănătății umane și asupra mediului. Cu o producție de substanțe chimice în creștere la nivel mondial și cu un proces permanent de dezvoltare și utilizare a unor substanțe noi, cum putem ști ce este considerat sigur? Am discutat cu Xenia Trier, expert în produse chimice la AEM, despre diferite probleme legate de utilizarea sigură a substanțelor chimice în Europa și despre acțiunile pe care le întreprinde UE pentru a reduce potențialele efecte secundare ale acestora.
Imagine©Giovanni Cultrera,Environment&Me/AEM

Imagine©Giovanni Cultrera,Environment&Me/AEM

Care sunt principalele motive de îngrijorare cu privire la impactul substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului?

Am progresat mult față de situația de dinaintea ultimelor decenii, când poluarea chimică era foarte vizibilă, iar in Uniunea Europeană avem la ora actuală o protecție mult mai bine pusă la punct împotriva multor substanțe nocive. Pe de altă parte, din 1950 până în 2000 volumul de substanțe chimice produse în lume a crescut de peste 50 de ori, iar la nivel mondial se înregistrează zilnic multe substanțe noi. Acest fapt mărește presiunea generală exercitată de substanțele chimice asupra mediului și asupra oamenilor, deci și riscul de efecte nocive. Expunerea la substanțe chimice nocive, atât la interior cât și la exterior, poate avea multe efecte asupra sănătății, printre care boli cardiovasculare și respiratorii, alergii și cancer.

În mod similar, fauna sălbatică și ecosistemele sunt afectate  de exemplu din cauza utilizării pesticidelor și a acumulării de poluanți persistenți. Se efectuează teste, dar acestea sunt costisitoare și necesită timp și nu pot acoperi toate scenariile de expunere. De asemenea, experiența ne învață că, adesea, lucrurile pe care odată le credeam sigure dovedesc că au efecte care se manifestă mai târziu. Dificultatea constă în a păstra beneficiile substanțelor chimice pentru oameni și pentru economie, minimizând totodată efectele lor secundare.

Încă se mai utilizează substanțe chimice care ar trebui să ne îngrijoreze?

Majoritatea eforturilor făcute în trecut s-au axat pe substanțe individuale care erau considerate nocive. Problema este că poate dura mult timp până când obținem date suficiente pentru a dovedi nocivitatea, iar între timp substanțele se răspândesc. Soluționarea problemelor cauzate de plumbul din benzină și de anumite pesticide reprezintă un exemplu de intervenție de acest tip. Câteodată, substanța folosită ca înlocuitor poate să fie la fel de nocivă, într-un fel sau altul.

O altă problemă este faptul că există o îngrijorare tot mai mare legată de riscurile pe care le prezintă amestecurile de substanțe și modul în care acestea acționează împreună, ceea ce în mod obișnuit nu se ia în considerare în cursul evaluării substanțelor chimice. De asemenea, acum știm că unele categorii ale populației, de exemplu copiii și oamenii cu afecțiuni cronice, sunt mult mai vulnerabile la substanțele chimice decât alte categorii.

Mai mult, nu toate substanțele prezintă efecte imediate – unele pot cauza boli mult mai târziu în viață, precum în cazul perturbatorilor endocrini care scad fertilitatea și cauzează creșterea nivelului de colesterol și obezitate. Unele substanțe au efecte în doze foarte mici, în timp ce altele pot trece neobservate până când se acumulează și ating un nivel critic, cauzând probleme de sănătate. În ansamblu, cunoștințele noastre despre impactul pe care îl pot avea în general substanțele chimice sunt încă foarte restrânse, atât în ceea ce privește efectele asupra oamenilor, cât și asupra ecosistemelor. 

Ce acțiuni întreprinde Uniunea Europeană pentru soluționarea problemei substanțelor chimice?

Uniunea Europeană lucrează pe mai multe fronturi pentru protejarea cetățenilor. Avem legislația REACH, care este probabil cea mai avansată legislație privind substanțele chimice din lume și care la ora actuală este în curs de revizuire. De asemenea, Comisia Europeană efectuează o verificare în vederea adaptării legislației privind produsele chimice. Parlamentul European a ridicat problema amestecurilor de substanțe chimice și a ciclurilor de materiale nepoluante în economia circulară, iar în acest sens Comisia lucrează la o strategie pentru un mediu lipsit de toxicitate.

În plus, mai multe agenții ale UE studiază diferite aspecte legate de substanțele chimice. Agenția Europeană pentru Produse Chimice din Helsinki susține punerea în aplicare a legislației REACH, Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară din Parma studiază substanțele care ar putea ajunge în alimentele noastre. Avem o agenție a UE care se ocupă de siguranța medicamentelor, o altă agenție pentru sănătate și securitate în muncă, iar acum există o nouă inițiativă specială privind biomonitorizarea umană, care caută să obțină informații mai bune despre expunerea efectivă a cetățenilor la substanțe chimice. Prin urmare, se depun multe eforturi, însă mereu apar întrebări noi: oare utilizăm instrumentele corespunzătoare pentru a rezolva problema combaterii a atât de multe substanțe chimice? Oare putem să facem mai mult pentru a examina ciclul de viață al produselor și al substanțelor chimice?

Ce este inițiativa biomonitorizării umane?

Inițiativa biomonitorizării umane în Europa (HBM4EU), din care face parte și AEM, analizează în mod specific expunerea cetățenilor europeni la substanțe chimice, indiferent de sursa din care provin acestea. Planul este ca, prin colectarea și analizarea probelor de sânge, să aflăm, de exemplu, dacă există zone de tip focar, regionale sau locale, de expunere la substanțe chimice, la ce substanțe suntem expuși și dacă anumite categorii de populație sunt mai expuse decât altele. Aceste informații ar trebui să ajute la localizarea surselor de poluare și să fie un instrument pe care factorii de decizie îl pot utiliza pentru stabilirea priorității și a țintei intervențiilor.

Un alt obiectiv al proiectului constă în punerea la dispoziția cetățenilor a unor informații riguroase și concrete despre substanțele chimice. În trecut s-a observat, mai ales în nordul Europei, că implicarea activă a cetățenilor, de exemplu prin ONG-uri, poate încuraja acel tip de dialog și de colaborare cu întreprinderile și cu factorii de decizie care este necesar pentru o schimbare pozitivă.

Ce alte acțiuni mai întreprinde AEM în contextul substanțelor chimice și al mediului?

AEM are un rol destul de cuprinzător în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor despre impactul substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului, ca și despre prevenirea și gestionarea deșeurilor în economia circulară.

În același timp, multe dintre acțiunile pe care le realizăm în diferite domenii tematice au legătură cu substanțele chimice. De exemplu, efectele pe care le au poluarea aerului, emisiile din industrie, gazele cu efect de seră, substanțele care diminuează stratul de ozon și contaminanții din apă și din sol sunt cauzate, în mare parte, de substanțe chimice. Pentru mai multe dintre aceste efecte, noi generăm indicatori și contribuim la deschiderea accesului cercetătorilor, al factorilor de decizie și al publicului la datele privind substanțele chimice. Acest lucru se realizează prin intermediul site-ului nostru, dar și prin alte site-uri, precum Platforma de Informații pentru Monitorizarea Substanțelor Chimice (IPCHEM). În ansamblu, suntem un jucător relativ mic în domeniu, dar consider că putem juca un rol important în analizarea contextului societal mai larg, de exemplu a modului în care substanțele acționează ca bariere sau catalizatori ai tranziției către o economie circulară și cu emisii scăzute de carbon în Europa.

Xenia Trier

Expert în substanțe chimice la AEM

Interviu publicat în ediția nr. 2017/2 a buletinului informativ al AEM din iunie 2017

Temporal coverage

Articole
Menu
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100