All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Terenurile agricole au un rol important în tiparele de exploatare a terenurilor în UE. Împreună, pajiștile și terenurile cultivate reprezintă 39 % din suprafața ocupată de terenuri a Europei (AEM, 2017a). Sectorul agricol este un utilizator major de resurse naturale și se află într-o relație complexă cu mediul (OCDE, 2017). Următoarele date reflectă performanța și impactul sectorului agricol în UE:
Două dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura în Europa sunt schimbările climatice (AEM, 2017c) și ocuparea terenurilor, și anume conversia terenurilor în așezări și infrastructuri, de exemplu (AEM, 2017a). Schimbările climatice impun adaptarea soiurilor cultivate și dau naștere unor fenomene meteorologice extreme (pentru informații suplimentare privind adaptarea la schimbările climatice, vezi lucrarea AEM în acest domeniu sau Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice – Climate-ADAPT) și, prin urmare, reclamă o gestionare temeinică a riscurilor. Ocuparea terenurilor determină o reducere a suprafețelor de teren agricol în multe regiuni.
În pofida faptului că evoluția sectorului agricol depinde de numeroși factori și de variațiile regionale ale sectorului, se observă câteva tendințe principale la nivel european. Proporția terenurilor agricole din totalul suprafețelor este în scădere, sectorul fiind afectat de ocuparea terenurilor, adică de transformarea acestora în terenuri artificiale. Independent de aceasta, numărul fermelor scade, iar dimensiunea lor medie este în creștere.
Toți acești trei factori – ocuparea terenurilor, intensificarea și extensificarea – duc la pierderea terenurilor agricole de mare valoare naturală și la scăderea populațiilor de păsări specifice terenurilor agricole.
În ultimii ani, sectorul agricol a fost tot mai afectat de evenimente meteorologice extreme. Grindina, ploile torențiale, inundațiile și secetele cauzate de schimbările climatice au condus la scăderea producției (AEM, 2017c).
Dezvoltarea sectorului agricol este puternic influențată de politica agricolă comună (PAC) a UE (vezi Köster, 2010). Încă de la crearea sa la jumătatea secolului XX, politica agricolă a UE a avut o dimensiune economică puternică. Cu toate acestea, în ultimii 50 de ani s-a observat o schimbare în ceea ce privește tipul de subvenții acordate și o tranziție de la o politică orientată în primul rând spre sector către o politică de dezvoltare rurală mai integrată, cu măsuri structurale și de agromediu. În prezent, PAC cuprinde doi piloni principali: pilonul 1, în cadrul căruia se realizează plățile directe către fermieri și intervențiile pe piață, și pilonul 2, în cadrul căruia sunt sprijinite programele de dezvoltare rurală.
În perioada 2010-2014, ponderea medie a subvențiilor UE din venitul aferent factorilor de producție în agricultură[1] a fost mai mare de 35 %, iar cea a plăților directe către fermieri a fost de 28 %. Aceste cifre au variat de la peste 90 % (subvenții totale) și aproximativ 45 % (plăți directe) în Slovacia la aproximativ 15 % și, respectiv, 12 % în Țările de Jos (EPRS, 2017). Propunerea legislativă a Comisiei Europene pentru politica agricolă comună ulterioară anului 2020 a fost publicată în iunie 2018. Propunerea urmărește o mai bună orientare către performanță în ceea ce privește contribuția agriculturii la obiectivele și ambițiile legate de mediu și de climă.
Producția agricolă este reglementată și de alte politici ale UE și internaționale, dintre care unele, de exemplu Directiva privind nitrații și Directiva-cadru privind apa, se reflectă deja în arhitectura PAC. De asemenea, politicile privind energia și clima, de exemplu, au condus în ultimul deceniu și la creșterea producției de culturi energetice (OCDE/FAO, 2017).
În plus, acest sector joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE privind biodiversitatea și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU.
AEM colaborează cu alte organizații ale UE, de exemplu pentru compilarea setului comun de indicatori de agro-mediu (IAM). Datele AEM sunt utilizate în cadrul monitorizării și evaluării PAC, de exemplu ca punct de pornire pentru compilarea unora dintre așa-numiții indicatori de context. Având în vedere implicarea sa în serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre, AEM examinează posibilitățile de a utiliza din ce în ce mai mult datele Copernicus pentru evaluări de agro-mediu. De asemenea, agenția încearcă să răspundă nevoilor de date și produse de observare a Pământului din cadrul sectorului agricol, de exemplu pentru aplicarea tehnologiilor agricole de precizie.
Pe lângă colaborarea strânsă cu celelalte organizații ale UE, AEM conlucrează cu centrele naționale de referință în domeniul mediului și al agriculturii. Aceste centre constituie o parte integrantă a Rețelei europene de informare și observare a mediului (Eionet), în care sunt reprezentate cele 39 de țări ale SEE. De asemenea, există sinergii cu activitatea altor organizații internaționale, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). AEM colaborează și cu comunitatea de cercetare și cu grupurile de experți, de exemplu cu echipele proiectelor finanțate prin programul Orizont 2020.
Recentul raport AEM intitulat „Food in a green light” („Alimentele dintr-o perspectivă ecologică”) analizează producția și consumul de alimente din perspectiva sistemului alimentar.
[1] Venitul aferent factorilor de producție în agricultură măsoară remunerarea tuturor factorilor de producție (teren, capital, forță de muncă), indiferent dacă sunt sau nu sunt deținuți de exploatație. Acesta reprezintă valoarea totală generată de o exploatație agricolă angajată într-o activitate de producție și este definit ca valoarea producției minus costurile variabile, amortizarea și impozitele pe producție, plus subvențiile pentru producție (conform DG AGRI, 2017).
For references, please go to https://www.eea.europa.eu/ro/themes/agriculture/intro or scan the QR code.
PDF generated on 2024-11-10 21:26
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 26 September 2023 08:13 from version 23.8.18
Software version: EEA Plone KGS 23.9.14
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane