următorul
anteriorul
articole

Article

Un aer mai curat aduce beneficii sănătății umane și schimbărilor climatice

Schimba limba
Article Publicată 2018-01-29 Data ultimei modificări 2021-05-11
7 min read
Photo: © Maria Cristina Campi, NATURE@work/AEM
Datorită legislației, tehnologiei și renunțării treptate la utilizarea combustibililor fosili cu capacitate de poluare mare în multe țări, calitatea aerului s-a îmbunătățit în Europa în ultimele decenii. Cu toate acestea, există în continuare un număr mare de persoane care sunt afectate în mod negativ de poluarea aerului, îndeosebi în orașe. Având în vedere complexitatea acestui aspect, combaterea poluării aerului impune luarea unor măsuri coordonate la mai multe niveluri. Pentru a asigura implicarea cetățenilor, este esențial ca acestora să li se furnizeze informații de actualitate într-un mod accesibil. Indicele european privind calitatea aerului, lansat recent, realizează exact acest lucru. Îmbunătățirea calității aerului nu ar aduce beneficii doar sănătății umane, ci ar contribui și la abordarea schimbărilor climatice.

În Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în care Uniunea Europeană și statele sale membre au introdus politici și măsuri privind calitatea aerului în anii '70. Emisiile de poluanți atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu transport, industrie și generarea de energie electrică, sunt reglementate în prezent și, în general, sunt în scădere, însă nu întotdeauna conform așteptărilor. Concentrațiile mari de poluanți atmosferici continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor, efectul cel mai nociv fiind cauzat de pulberile în suspensie și de dioxidul de azot.

Cel mai recent raport anual privind calitatea aerului al Agenției Europene de Mediu  relevă faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit raportului, concentrațiile de pulberi fine în suspensie au cauzat 428 000 de decese premature în 41 de țări europene în 2014, dintre care aproximativ 399 000 în UE-28.

Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea costurilor medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului, culturilor, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.

 

Reducerea poluării aerului contribuie la combaterea schimbărilor climatice

Este posibil ca dioxidul de carbon să fie cel mai important factor care determină încălzirea globală și schimbările climatice, însă nu este singurul. Mulți alți compuși gazoși sau particule, cunoscuți sub denumirea de „poluanți cu efect nociv asupra climei”, influențează cantitatea de energie solară (inclusiv căldură) reținută de Pământ.

De exemplu, metanul reprezintă un poluant extrem de puternic cu efect nociv asupra climei, precum și un poluant atmosferic legat de activitățile agricole, strâns legat de producția animală și de consumul de carne. Pulberile în suspensie constituie un alt poluant cu impact asupra schimbărilor climatice și a calității aerului. În funcție de compoziție, acestea pot avea un efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale și globale. De exemplu, carbonul negru, unul dintre compușii particulelor fine în suspensie și un rezultat al arderii incomplete a combustibililor, absoarbe radiațiile solare și infraroșii din atmosferă și, prin urmare, are un efect de încălzire.  

Măsurile luate pentru reducerea emisiilor de poluanți cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei, precum carbonul negru, metanul, ozonul sau precursori ai ozonului, aduc beneficii atât sănătății umane, cât și climei. Gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin din aceleași surse de emisii. În consecință, se pot obține beneficii potențiale, inclusiv reducerea costurilor, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră sau a poluanților atmosferici.

Cu toate acestea, în trecut au fost promovate anumite măsuri care ar fi trebuit să aducă beneficii, printre altele, schimbărilor climatice, care au avut însă un impact negativ neintenționat asupra calității aerului. De exemplu, multe țări au promovat utilizarea vehiculelor diesel, însă s-a dovedit ulterior că acestea emit niveluri ridicate de poluanți atmosferici. În mod similar, promovarea arderii materialului lemnos regenerabil în unele zone ale Europei a condus, din păcate, la niveluri ridicate de particule în suspensie în aer la nivel local. Trebuie să învățăm din aceste exemple și să ne asigurăm că toate consecințele măsurilor pe care alegem să le punem în aplicare sunt înțelese corect și sunt luate în considerare.

Legăturile dintre schimbările climatice și calitatea aerului nu se limitează la poluanții obișnuiți eliberați în atmosferă și proveniți din aceleași surse. Și schimbările climatice pot agrava problemele legate de poluarea atmosferică. În multe regiuni din lume, se preconizează că schimbările climatice vor afecta condițiile meteorologice locale, inclusiv frecvența valurilor de căldură și episoadele atmosferice stagnante. Este posibil ca o cantitate de lumină mai mare și temperaturile mai ridicate nu doar să prelungească perioadele în care nivelurile de ozon sunt ridicate, ci să și agraveze concentrațiile maxime de ozon. Acestea nu sunt, cu siguranță, vești bune pentru unele părți ale Europei, care se confruntă cu episoade frecvente de niveluri excesive de ozon troposferic.

Luarea unor măsuri coerente de la nivel local la nivel global

Poluarea atmosferică nu se manifestă la fel peste tot în lume. În atmosferă sunt eliberați diferiți poluanți dintr-o mare varietate de surse. Transportul rutier, agricultura, termocentralele, industria și gospodăriile sunt cele mai mari surse de poluanți atmosferici din Europa. Odată ajunși în atmosferă, acești poluanți se pot transforma în poluanți noi și se pot răspândi. Elaborarea și punerea în aplicare a unor politici de abordare a acestei complexități nu sunt sarcini ușoare.

Având în vedere diversitatea surselor în ceea ce privește răspândirea geografică și activitatea economică, trebuie să se ia măsuri la diferite niveluri, de la nivel local la nivel internațional. Convențiile internaționale pot viza reducerea cantității de poluanți eliberate în atmosferă, însă în absența măsurilor locale — precum campaniile de informare, eliminarea din orașe a vehiculelor cu capacitate de poluare mare și deciziile de planificare urbană — nu vom reuși să valorificăm toate beneficiile eforturilor noastre. De asemenea, această diversitate înseamnă că nu există o soluție universală pentru poluarea aerului. Pentru a reduce expunerea și efectele nocive ulterioare, autoritățile trebuie să își adapteze măsurile pentru a reflecta factorii locali, precum surse, demografie, infrastructură de transport și economie locală.

Pentru a îmbunătăți coeziunea între măsurile luate la nivel local, național, european și global, Comisia Europeană a reunit diferite părți interesate din Europa în cadrul Forumului pentru aer curat din luna noiembrie. Forumul organizat la Paris nu s-a concentrat doar asupra îmbunătățirii calității aerului în orașe, ci și asupra poluării aerului din cauza activităților agricole. De asemenea, acesta a evidențiat oportunitățile de inovare și de afaceri asociate cu măsurile luate pentru asigurarea calității aerului.

Informații-cheie pentru reducerea expunerii

Agenția Europeană de Mediu colaborează cu statele membre pentru a colecta informații comparabile privind calitatea aerului în timp. Pe baza datelor colectate, măsurăm progresul, analizăm tendințele și căutăm legături între surse, precum transportul rutier și măsurătorile reale privind calitatea aerului.

Dacă este necesar, măsurătorile obținute de la stațiile de monitorizare pot fi completate de observațiile din satelit. În cadrul programului său de observare a Pământului – Copernicus, UE a lansat în octombrie un nou satelit destinat monitorizării poluării aerului, care a început deja să transmită imagini. Aceste informații sunt apoi transmise în mod regulat publicului și factorilor de decizie politică. Este important de reținut că agenția abordează doar calitatea aerului exterior și nu calitatea aerului pe care îl respirăm acasă sau la serviciu, care are un impact direct asupra sănătății noastre.

 

În cadrul eforturilor noastre de a pune la dispoziție informații cât mai actualizate, împreună cu Comisia Europeană am dezvoltat un nou serviciu online: Indicele european al calității aerului. Prezentat în cadrul Forumului pentru aer curat, indicele oferă informații cu privire la situația actuală a calității aerului, pe baza măsurătorilor efectuate în peste 2 000 de stații de monitorizare a calității aerului din toată Europa. Indicele permite cetățenilor să utilizeze o hartă interactivă pentru verificarea calității aerului la nivelul stației, pe baza a cinci poluanți-cheie care afectează sănătatea umană și mediul: și anume, pulberile în suspensie (PM2,5 și PM10), ozonul troposferic, dioxidul de azot și oxidul de sulf. Acest instrument ne permite să transmitem aceste informații tuturor europenilor interesați de abordarea poluării aerului. Cu toții putem să verificăm calitatea aerului la nivel local și să luăm măsurile de precauție necesare pentru reducerea expunerii noastre la poluare.

Informațiile sunt, cu siguranță, esențiale pentru abordarea poluării aerului și pentru reducerea impactului negativ al acesteia. Cu toate acestea, pentru a îmbunătăți calitatea aerului și pentru a îndeplini obiectivele UE privind emisiile scăzute de dioxid de carbon pe termen mai lung, trebuie să abordăm emisiile din toate sectoarele și sistemele economice, precum mobilitate, energie electrică sau alimentație, și să înțelegem modelele de producție și de consum care generează aceste emisii. Acesta este singurul mijloc adecvat de acțiune. În calitate de partener al cunoașterii, AEM este pregătită să contribuie la realizarea acestor obiective pe termen lung. 

 Hans Bruyninckx

Hans Bruyninckx

Director executiv al AEM

Editorial publicat în ediția 2017/4 a buletinului informativ al AEM, 15 decembrie 2017

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Acţiuni asupra documentului