următorul
anteriorul
articole

Știri

Decesele premature cauzate de poluarea aerului continuă să scadă în UE, fiind necesare mai multe eforturi pentru a asigura un mediu fără substanțe toxice

Schimba limba
Știri Publicată 2023-03-20 Data ultimei modificări 2023-08-03
5 min read
Calitatea aerului din Europa continuă să se îmbunătățească, iar numărul persoanelor care mor timpuriu sau care suferă de boli cauzate de poluarea aerului este în scădere. Cu toate acestea, potrivit analizei Agenției Europene de Mediu (AEM), publicată astăzi, poluarea aerului reprezintă în continuare cel mai mare risc pentru sănătatea mediului din Europa și sunt necesare măsuri mai ambițioase pentru a respecta orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în materie de sănătate.

 

AEM și-a publicat evaluarea completă  ‘Calitatea aerului în Europa 2022’, prezentând situația calității aerului în Europa, evaluând impactul poluării aerului asupra sănătății și a ecosistemelor și identificând sursele de emisii în aer.

Potrivit analizei AEM, poluarea aerului continuă să prezinte riscuri semnificative pentru sănătate în Europa, cauzând boli cronice și decese premature. În 2020, 96 % din populația urbană a UE a fost expusă la concentrații de particule fine în suspensie (PM2,5) peste nivelul din ghidul OMS de 5 micrograme pe metru cub (µg/m3) de aer. Poluarea aerului dăunează, de asemenea, biodiversității și afectează culturile agricole și pădurile, provocând pierderi economice majore.

 

Cel puțin 238 000 de decese timpurii cauzate de particule fine în UE

Calitatea slabă a aerului, în special în zonele urbane, continuă să afecteze sănătatea cetățenilor europeni. Conform ultimelor estimări ale AEM, cel puțin 238 000 de persoane au murit prematur în UE în 2020 din cauza expunerii la poluarea cu PM2,5 peste nivelul din ghidul OMS de 5 µg/m3. Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49 000 de decese timpurii, iar expunerea la ozon la 24 000 de decese timpurii în UE.

Pe lângă decesul prematur, poluarea aerului cauzează îmbolnăviri și adaugă costuri semnificative pentru sectorul de sănătate. De exemplu, în 2019, expunerea la PM2,5 a dus la 175 702 ani trăiți cu dizabilități din cauza bolii pulmonare obstructive cronice în 30 de țări europene.

Observație: La fel ca în anii precedenți, impactul diferiților poluanți atmosferici asupra sănătății nu ar trebui însumat, pentru a evita dubla contabilizare din cauza unor suprapuneri ale datelor. Acest lucru este valabil atât pentru mortalitate, cât și pentru boală.

În perioada 2005-2020, numărul deceselor timpurii cauzate de expunerea la PM2,5 a scăzut cu 45 % în UE. Dacă această tendință continuă, se preconizează că UE va îndeplini obiectivul de reducere cu 55 % a deceselor premature până în 2030 din planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a îndeplini obiectivul de reducere la zero a poluării până în 2050, și anume reducerea poluării aerului la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare pentru sănătate.

 

Declinul biodiversității, daune aduse pădurilor și culturilor

Poluarea aerului dăunează, de asemenea, ecosistemelor terestre și acvatice. În 2020 au fost observate niveluri dăunătoare ale depunerilor de azot în 75 % din suprafața totală a ecosistemului din UE. Acest procent reprezintă o reducere de 12 % față de 2005, în timp ce obiectivul planului de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării este de a ajunge la o reducere de 25 % până în 2030.

Conform analizei AEM, 59 % din suprafețele împădurite și 6 % din terenurile agricole au fost expuse unor niveluri dăunătoare de ozon troposferic în Europa în 2020. Pierderile economice cauzate de impactul ozonului troposferic asupra randamentului producției de grâu s-au ridicat la aproximativ 1,4 miliarde EUR în 35 de țări europene în 2019, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în Franța, Germania, Polonia și Turcia.

 

Mai mult de jumătate din emisiile de particule fine provin din consumul de energie în clădiri

Principala sursă de poluare cu particule în suspensie în Europa este arderea combustibililor în sectorul rezidențial, comercial și instituțional, după cum arată analiza AEM. Aceste emisii sunt legate în principal de arderea combustibililor solizi pentru încălzirea clădirilor. În 2020, din acest sector au provenit 44 % din emisiile de PM10 și 58 % din emisiile de PM2,5. Alte surse semnificative ale acestor poluanți sunt industria, transportul rutier și agricultura.

Agricultura a fost, de asemenea, responsabilă pentru marea majoritate (94 %) din emisiile de amoniac și pentru mai mult de jumătate (56 %) din emisiile de metan. În ceea ce privește oxizii de azot, principalele surse au fost transportul rutier (37 %), agricultura (19 %) și industria (15 %).

În ansamblu, emisiile principalilor poluanți atmosferici din UE au continuat să scadă în 2020. În analiza AEM se observă că această tendință continuă din 2005, în pofida creșterii considerabile a produsului intern brut (PIB) al UE în aceeași perioadă.

 

Contextul politic

Obiectivul Pactului verde european este de a îmbunătăți calitatea aerului și de a alinia mai îndeaproape standardele UE privind calitatea aerului la ghidul actualizat al OMS privind calitatea aerului. Planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării stabilește pentru 2050 un obiectiv de reducere a poluării aerului, apei și solului la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a propus revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător, care include praguri mai stricte pentru poluare, un drept sporit la aer curat – inclusiv dispoziții potențiale privind dreptul cetățenilor de a solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătății cauzate de poluarea atmosferică –, norme consolidate pentru monitorizarea calității aerului și o mai bună informare a publicului.

 

Notă către editori

AEM estimează mortalitatea cauzată de expunerea la poluarea atmosferică începând din 2014. Până în 2021, AEM a utilizat recomandările din raportul OMS din 2013 pentru dovezile privind riscurile pentru sănătate ale poluării aerului. În evaluarea din acest an, AEM aplică pentru prima dată noi recomandări privind impactul asupra sănătății, stabilite în ghidul OMS din 2021 privind calitatea aerului.

Din cauza modificării metodologiei, numărul estimat de decese este mai mic decât înainte, iar AEM și-a actualizat estimările anterioare pentru a monitoriza în mod consecvent progresele și schimbările relative în direcția obiectivelor planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Unele studii arată că efectele asupra sănătății, inclusiv decesele timpurii, pot apărea deja la niveluri scăzute de poluare atmosferică. AEM a estimat aceste efecte considerabil mai mari asupra sănătății într-o „analiză de senzitivitate” specifică, rezumată în nota de informare privind impactul asupra sănătății.

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Topics

Acţiuni asupra documentului