All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Article
Războiul din Ucraina și consecințele sale asupra aprovizionării cu energie la nivel mondial și, în special, a UE, precum și agravarea efectelor schimbărilor climatice au dominat titlurile de știri din acest an în întreaga lume. Am aflat despre volatilitatea prețurilor la energie la nivel mondial, despre preocupările legate de penuria de energie din timpul iernii și despre secetele record care afectează producția agricolă într-un moment în care prețurile alimentelor erau deja în creștere.
Aceste aspecte sunt interconectate. Dacă am putea înlocui combustibilii fosili cu energie din surse regenerabile abundente, am reduce prețurile la energie, emisiile și riscurile viitoare ale schimbărilor climatice, inclusiv impactul asupra producției de alimente.
Combustibilii fosili, cum ar fi petrolul, gazele și cărbunele, sunt produși din plante descompuse și reziduuri animale care au fost transformate în formele lor actuale de-a lungul a milioane de ani în scoarța terestră și în straturile sale. Combustibilii fosili conțin energie chimică, care este eliberată împreună cu diverși poluanți când sunt arși.
În comparație cu energia electrică, care poate fi generată din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, dar care este destul de dificil de stocat, combustibilii fosili sunt mai ușor de stocat și de transportat către utilizatorii finali. Infrastructura energetică și tehnologia dezvoltată începănd cu revoluția industrială s-au concentrat în mare parte pe utilizarea combustibililor fosili.
În ultimii ani, politicile UE au stabilit obiective ambițioase pentru a accelera tranziția către o energie durabilă. Iar acestea au început să dea roade, o parte din ce în ce mai mare a nevoilor energetice ale Europei fiind satisfăcute prin surse regenerabile de energie.
În 2021, peste 22 % din energia finală brută consumată în UE provenea din surse regenerabile. Cu toate acestea, ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic variază substanțial pe teritoriul UE: în Suedia, aceasta este de aproximativ 60 %; în Danemarca, Estonia, Finlanda și Letonia, peste 40 %; iar în Belgia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta și Olanda, între 10 % și 15 %.
Conform datelor Eurostat, energia eoliană și hidroenergia au reprezentat împreună peste două treimi din totalul energiei electrice produse din surse regenerabile (36 % și, respectiv, 33 %) în UE în 2020. Restul de o treime au provenit din energie solară (14 %), biocombustibili solizi (8 %) și alte surse regenerabile (8 %).
Sursă: Eurostat.
Sursele naturale – cum ar fi energia solară, eoliană, mareomotrică și geotermală – au potențialul de a genera mult mai multă energie decât avem nevoie în prezent la nivel mondial. Totuși, acest potențial nu corespunde cu ceea ce putem realiza în prezent. O provocare constă în crearea unei capacități suficiente pentru a capta energia, de exemplu, a luminii solare sau a vântului și pentru a o transforma într-un format utilizabil, cum ar fi electricitatea. O altă provocare este capacitatea de a transporta energia către locurile în care este necesară sau de a o stoca pentru a fi utilizată ulterior.
Un viitor sistem energetic trebuie să fie rezistent și adaptabil la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele, valurile de căldură și furtunile. Pe măsură ce ponderea energiei eoliene și solare crește, sistemul trebuie, de asemenea, să fie suficient de flexibil pentru a funcționa bine, chiar și atunci când nu bate vântul sau nu este soare.
Un sistem energetic flexibil poate asigura o alimentare constantă cu energie și poate reduce cererea în perioadele de vârf. Pe lângă asigurarea diversității surselor de energie, sistemul poate fi îmbunătățit, de exemplu, prin îmbunătățirea stocării energiei, a integrării inteligente a sectoarelor încălzirii, transporturilor și industriei, sau prin abordarea vârfurilor de cerere prin prețuri dinamice sau rețele și aparate inteligente.
Sursă: Portalul AEM privind clima și energia pe portalul UE.
Multe proiecte recente din Europa încep să demonstreze potențialul enorm al energiei din surse regenerabile. În august 2022, în Spania, Iberdrola – a pornit cea mai mare centrală solară din Europa, cu aproximativ 1,5 milioane de panouri solare și o capacitate de 590 de megawați, care va produce suficientă electricitate pentru a aproviziona peste 330 000 de gospodării.
Cele 49 de turbine eoliene din parcul eolian offshore danez Horns Reef 3 au o capacitate totală de 407 megawați și se estimează că vor satisface consumul anual de electricitate pentru aproximativ 425 000 de gospodării daneze.
Portugalia construiește cel mai mare parc solar plutitor din Europa pe rezervorul Alqueva, care constă din 12 000 de panouri. În aprilie, Grecia a inaugurat o fermă solară de 204 megawați cu panouri bifaciale care pot colecta lumină pe ambele părți.
Planul REPowerEU de a accelera tranziția către energia din surse regenerabile și de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia urmărește să stimuleze astfel de proiecte. Strategia UE privind energia solară intentionează să dubleze capacitatea de energie solară până în 2025, iar inițiativa europeană privind acoperișurile solare ar introduce obligația de a instala panouri solare pe clădirile publice și comerciale mai mari și, treptat, pe clădirile rezidențiale noi. Procesul de obținere a autorizațiilor pentru proiectele majore în domeniul energiei din surse regenerabile ar urmat, de asemenea, să devină mai rapid.
Provocarea pe care o reprezintă trecerea la surse regenerabile de energie nu este legată doar de capacitatea de producție. Centralele electrice trebuie să fie conectate la o rețea care să poată face față creșterii capacității de producție și să o aducă la utilizatorii finali.
Pentru a asigura o alimentare fiabilă cu energie electrică, pentru a promova utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru a reduce costurile de transport al energiei electrice, unele regiuni au încurajat, de exemplu, proprietarii de locuințe sau întreprinderile să devină consumatori-producători – prosumatori – care produc energie electrică cu panouri solare, consumă o parte din aceasta, excedentul fiind, alimentat în rețeaua electrică.
Un raport al AEM publicat recent constată că prosumatorii europeni au deja multe oportunități care pot aduce beneficii atât pentru propriile gospodării, cât și pentru societate. Investind în producția sau stocarea energiei, prosumatorii pot realiza economii în ceea ce privește propriile costuri ale energiei, pot accelera tranziția energetică a Europei și pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În plus, este de așteptat ca aceste oportunități să crească în următorii ani prin tehnologii mai bune și mai ieftine și prin politici noi.
Mulți furnizori de energie electrică au început, de asemenea, să încurajeze gospodăriile să-și ajusteze consumul de energie astfel încât să corespundă nivelurilor de producție. Acest lucru este posibil cu o tarifare dinamică în funcție de ora din zi și care variază de la o oră la alta. În perioadele de producție excesivă, consumatorii pot obține energie electrică aproape gratuită, care poate fi utilizată, de exemplu, pentru încărcarea autoturismelor electrice.
Fabricarea mai multor panouri solare sau turbine eoliene ridică, de asemenea, unele probleme dificile: putem obține suficiente minerale utilizate în panourile solare sau în turbinele eoliene? Unde putem instala parcuri eoliene? Cum afectează aceste centrale electrice fauna sălbatică? Și cum ne asigurăm că resursele, cum ar fi mineralele rare din pământ, utilizate în producția lor, își păstrează disponibilitatea?
Analiza AEM a arătat că dezvoltarea surselor regenerabile de energie a redus considerabil presiunea globală asupra mediului și climei și că acțiunile specifice pot contribui la reducerea unor efecte negative, cum ar fi ecotoxicitatea apei dulci și ocuparea terenurilor. Cu un număr tot mai mare de proiecte privind energia din surse regenerabile în curs de dezvoltare, evaluarea soluțiilor de compromis cu habitatele și ecosistemele va fi esențială.
Laboratorul geografic pentru energie și industrie, dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este un nou instrument de abordare a unora dintre aceste preocupări. Laboratorul poate fi utilizat pentru a identifica cele mai adecvate „zone de acces” pentru proiectele eoliene și solare, de exemplu locațiile care evită zonele protejate sau rutele cunoscute de migrație a păsărilor.
Stimularea aprovizionării cu energie electrică curată necesită o capacitate de producție din ce în ce mai mare și ajustări ale infrastructurii. Aceasta înseamnă mai multe panouri solare și mai multe turbine eoliene pe partea de generare, precum și o rețea inteligentă mai bine conectată și – din punct de vedere vital – utilizatori inteligenți care acordă atenție eficienței energetice. Indiferent de deciziile pe care le luăm, trebuie să ținem cont de aceste considerente de sustenabilitate pe termen lung.
Europa are nevoie de o schimbare rapidă și fundamentală a sistemelor sale de producție și consum. Această tranziție către durabilitate afectează persoane diferite în moduri diferite. Prin urmare, este esențial să asigurăm o tranziție echitabilă și ca persoanele cele mai vulnerabile să nu fie lăsate în urmă.
O analiză a AEM a arătat că cei mai vulnerabili cetățeni ai Europei sunt afectați în mod disproporționat de poluarea aerului, de zgomot și de temperaturile extreme. Potrivit unui alt studiu al AEM privind „reziliența justă”, grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, grupurile cu venituri mici și persoanele cu probleme de sănătate sau cu handicap sunt cele mai afectate de schimbările climatice. În plus, răspunsurile în materie de adaptare la schimbările climatice pot agrava inegalitățile existente sau chiar pot crea altele noi.
Europa trebuie să-și îmbunătățească eficiența energetică și să-și reducă dependența de combustibilii fosili. Cu toate acestea, nu toți europenii au aceleași oportunități pentru a instala pompe de căldură, a-și renova locuințele sau pentru a cumpăra mașini electrice noi. În zonele îndepărtate, transportul public este adesea limitat. Sărăcia energetică poate însemna incapacitatea de a asigura căldura pe timp de iernii.
Studiul AEM privind „reziliența justă” subliniază faptul că, pentru a se asigura că grupurile cele mai vulnerabile nu sunt lăsate în urmă, sunt necesare măsuri care să aducă beneficii specifice acestor grupuri. De exemplu, investițiile în spațiile verzi pot fi făcute în locuri care au cea mai mare nevoie de ele în timpul valurilor de căldură sau pentru protecția împotriva inundațiilor. În plus, persoanele cele mai vulnerabile nu ar trebui să fie afectate în mod excesiv de sarcinile de adaptare la schimbările climatice.
„Mecanismul pentru o tranziție justă” al UE urmărește să mobilizeze aproximativ 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției către durabilitate prezentat în Pactul verde european.
Fondul UE pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus urmărește să abordeze impactul social al extinderii comercializării certificatelor de emisii la sectorul construcțiilor și la sectorul transportului rutier. Fondul ar oferi sprijin direct gospodăriilor vulnerabile, precum și sprijin pentru investiții care reduc emisiile în aceste două sectoare.
În timp, tranziția Europei către durabilitate se referă, de asemenea, la justiția intergenerațională sau la echitatea dintre generațiile actuale și cele viitoare. Prin îmbunătățirea perspectivelor pe termen lung pentru economia, mediul, clima și coeziunea socială a Europei, acțiunile întreprinse în prezent vizează crearea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Această responsabilitate intergenerațională este, de asemenea, un principiu director al celui de-al optulea program de acțiune pentru mediu al UE.
For references, please go to https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-2022/articole/un-viitor-bazat-pe-energie or scan the QR code.
PDF generated on 2024-10-11 08:26
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 26 September 2023 08:13 from version 23.8.18
Software version: EEA Plone KGS 23.9.14
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane