următorul
anteriorul
articole

Press Release

Schimbările climatice devin evidente în întreaga Europă, confirmând necesitatea urgentă de adaptare

Schimba limba
Press Release Publicată 2012-11-20 Data ultimei modificări 2016-12-16
Photo: © istockphoto
Schimbările climatice afectează toate regiunile din Europa, producând o gamă largă de efecte asupra societăţii şi mediului. Se preconizează alte efecte în viitor care ar putea provoca costuri ridicate ale pagubelor, conform celei mai recente evaluări publicate astăzi de Agenţia Europeană de Mediu.

Schimbările climatice reprezintă o realitate în întreaga lume, iar amploarea şi rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente. Acest lucru înseamnă că fiecare componentă a economiei, inclusiv gospodăriile, trebuie să se adapteze şi să reducă emisiile.

Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM

Raportul, „Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012 („Schimbările climatice, impact şi vulnerabilitate în Europa 2012“), constată că s-au observat temperaturi medii mai ridicate în Europa, precum şi scăderea precipitaţiilor în regiunile sudice şi creşterea acestora în Europa de nord. Calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare din regiunea Arctică şi mulţi gheţari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar majoritatea criosolurilor  s-au încălzit.

Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi seceta au provocat, în ultimii ani, creşterea costurilor pagubelor  pe întreg teritoriul Europei. Deşi este nevoie de mai multe dovezi pentru a discerne rolul jucat de schimbările climatice în această tendinţă, intensificarea activităţii umane în zone predispuse la pericole a fost un factor cheie. Se preconizează că în viitor schimbările climatice or să sporească această vulnerabilitate, deoarece este de aşteptat ca fenomenele meteorologice extreme să devină mai intense şi frecvente. În cazul în care societăţile europene nu se adaptează, costurile pagubelor vor continua să crească, potrivit raportului.

Unele regiuni vor fi mai puţin capabile să se adapteze la schimbările climatice decât altele, parţial ca urmare a diferenţelor economice din Europa, se menţionează în raport. Efectele schimbărilor climatice ar putea adânci aceste inegalităţi.

Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM, a spus: „Schimbările climatice reprezintă o realitate în întreaga lume, iar amploarea şi rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente. Acest lucru înseamnă că fiecare componentă a economiei, inclusiv gospodăriile, trebuie să se adapteze şi să reducă emisiile.“

Schimbări climatice observate şi proiecţii viitoare - unele constatări cheie

Ultimul deceniu (2002-2011) a fost cel mai cald din istorie în Europa, cu temperatura de la nivelul solului în Europa cu 1,3°C mai mare decât media de dinainte de industrializare. Diverse proiecţii arată că în Europa ar putea fi cu 2,5-4°C mai cald în ultima parte a secolului XXI, în comparaţie cu media anilor 1961-1990.

Valurile de căldură au crescut în frecvenţă şi durată, provocând zeci de mii de decese în ultimul deceniu. Înmulţirea preconizată a valurilor de căldură ar putea creşte numărul de decese asociate în următoarele decenii, cu excepţia cazului în care societăţile se vor adapta, se menţionează în raport. Cu toate acestea, numărul de decese asociate frigului se preconizează că va scădea în multe ţări.

În timp ce cantitatea de precipitaţii este în scădere în regiunile sudice, aceasta este în creştere în Europa de Nord, se menţionează în raport. Se preconizează că aceste tendinţe vor continua. Se preconizează ca schimbările climatice să crească numărul de inundaţii, în special în nordul Europei, deoarece temperaturile ridicate intensifică ciclul apei. Cu toate acestea, este dificil de disociat influenţa schimbărilor climatice în datele păstrate referitor la inundaţii de pînă acum.

Scăderile debitelor râurilor par să fi devenit mai severe şi mai frecvente în Europa de sud. Se preconizează ca debitele minime ale rîurilor vor scădea în mod semnificativ în timpul verii în sudul Europei, dar şi în multe alte părţi ale Europei înmod diferit.

Regiunea Arctică se încălzeşte mai repede decât alte regiuni. În regiunea arctică s-a observat un record negativ referitor la gheaţa plutitoare în 2007, 2011 şi 2012, reprezentând aproximativ jumătate din nivelul minim observat în anii 1980. Topirea calotei glaciare din Groenlanda s-a dublat în raport cu anii 1990, pierzând în greutate în medie 250 de miliarde de tone în fiecare an, între 2005 şi 2009. Gheţarii din Alpi au pierdut aproximativ două treimi din volumul lor din 1850, iar aceste tendinţe sunt preconizate să continue.

Nivelul mărilor este în creştere, mărind riscul de inundaţii ale coastei în timpul furtunilor. Nivelul mediu global al mărilor a crescut cu 1,7 mm pe an în secolul XX şi cu 3 mm pe an în ultimele decenii. Proiecţiile pentru viitor variază foarte mult, dar este probabil ca, în secolul XXI, creşterea nivelului mării să fie mai mare decât în secolul XX. Cu toate acestea, creşterea nivelului mării de-a lungul coastelor europene variază, de exemplu, din cauza circulaţiei locale a terenurilor.

În afară de efectele asupra sănătăţii legate de încălzire, alte efecte asupra sănătăţii umane sunt, de asemenea, importante, se menţionează în raport. Schimbările climatice contribuie la transmiterea anumitor boli. De exemplu, acestea permit speciei de căpuşe Ixodes ricinus să se înmulţească spre nord, în timp ce încălzirea continuă poate face ca unele părţi ale Europei să fie mai favorabile ţânţarilor şi muştelor purtătoare de boli. Sezonul polenizării este mai lung şi începe cu 10 zile mai devreme decât acum 50 de ani, lucru care afectează, de asemenea, sănătatea umană.

Multe studii au măsurat schimbări pe scară largă în caracteristicile plantelor şi animalelor. De exemplu, plantele înfloresc mai devreme în cursul anului, în timp ce fitoplanctonul şi zooplanctonul de apă dulce apar, de asemenea, mai devreme. Alte animale şi plante migrează spre nord sau în zonele înalte pe măsură ce habitatele lor se încălzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este insuficientă pentru a ţine pasul cu viteza schimbărilor climatice, acestea ar putea fi în viitor împinse spre extincţie.

Deşi cantitatea de apă disponibilă pentru agricultură poate să scadă în sudul Europei, condiţiile pentru cultura plantelor s-ar putea îmbunătăţi în alte zone. Perioada de vegetaţie pentru mai multe culturi din Europa s-a prelungit şi acest lucru se preconizează că va continua, alături de extinderea culturilor sezonului cald spre latitudini mai nordice. Cu toate acestea, este prevăzută scăderea randamentului pentru unele culturi din cauza valurilor de căldură şi de secetă din Europa centrală şi de sud.

Pe măsură ce temperaturile au crescut, consumul de energie  pentru încălzire a scăzut, de asemenea, ducând la economisirea acesteia. Cu toate acestea, acest lucru trebuie comparat cu cererea mai mare de energie pentru răcire în timpul verilor mai calde.

Context

Raportul este destinat să arate amploarea impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă şi să informeze  Strategia de adaptare a Comisiei Europene, care urmează să fie publicată în martie 2013. Mai mult decât atât, AEM va sprijini strategia cu o evaluare a unei selecţii a măsurilor de adaptare în Europa, care urmează să fie publicată la începutul anului 2013.

Site-ul Climate-ADAPT cuprinde o cantitate mare de informaţii destinate să ajute la elaborarea şi punerea în aplicare a strategiei de adaptare la schimbările climatice.

Permalinks

Geographic coverage