următorul
anteriorul
articole

Despre utilizarea solurilor

Pagină Data ultimei modificări 2016-06-03
Utilizarea solurilor determină schimbări fără precedent în peisaje, ecosisteme şi mediu. Zonele urbane şi infrastructura aferentă sunt utilizatorii de soluri cu cea mai rapidă creştere, în principal pentru terenurile agricole productive. Peisajele rurale sunt în schimbare datorită intensificării agriculturii, abandonării terenurilor şi exploatării forestiere. Zonele de coastă şi de munte sunt supuse unui proces de reorganizare spaţială profundă pentru integrarea turismului intensiv şi a activităţilor de recreare.

Activităţi precum agricultura, silvicultura, transporturile şi locuinţele utilizează sol, schimbându-i starea naturală şi funcţiile. Multe probleme de mediu se nasc din utilizarea terenurilor; acest lucru duce la schimbări climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea apei, a solurilor şi a aerului. Impacturile pot fi directe, de exemplu deteriorarea habitatelor naturale şi a peisajelor, sau indirecte, de exemplu izolarea solului şi defrişarea, sporind riscurile de inundaţii. Schimbările climatice duc la deşertificare, la schimbări în învelişul terestru şi viituri, printre altele.

Pentru că 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, problemele utilizării terenurilor urbane sunt, în prezent, de o importanţă majoră. Totuşi, gestionarea terenurilor agricole şi a multiplelor funcţii ale acestora - producţia alimentară, conservarea naturii, recreare şi locuinţe - este la fel de importantă. Ocuparea crescută a terenurilor pentru urbanizare are loc în principal pentru terenuri agricole. În perioada 1990-2000, din toate suprafeţele transformate în terenuri artificiale, 48% au fost terenuri arabile sau sub culturi permanente şi 36% au fost păşuni sau terenuri agricole mixte. Creşterea în transporturi a amplificat ocuparea terenurilor de către infrastructura transporturilor.

Munţii şi regiunile înalte, rezervoarele de apă ale Europei, sunt abandonate de utilizatorii tradiţionali precum ciobanii, care sunt înlocuiţi de schiori. Gestionarea pădurilor a trebuit să se adapteze la cererea economică globală pentru producţia de cherestea.

Zonele de coastă sunt transformate în suprafeţe artificiale create de oameni într-un ritm şi mai accelerat. Numărul populaţiei de-a lungul coastelor Europei este în continuă creştere, uneori chiar mai rapid decât în zonele continentale. Turismul pare a fi cea mai importantă activitate maritimă, în special în ţările de sud şi, de asemenea, în cele de la Marea Baltică, precum Polonia şi Finlanda. Această activitate are un impact sezonier şi spaţial foarte ridicat; fluxurile de turism afectează întreaga Europă.

Zonele de coastă sunt urbanizate cu o viteză accelerată. Densităţile populaţiei în regiunile de coastă sunt, în medie, cu 10% mai mari decât echivalentul continental al acestora. Procesul de transformare a zonelor naturale de pe coastă în suprafeţe artificiale creşte într-un ritm chiar mai accelerat decât densitatea populaţiei. Principalele cauze sunt locuinţele (în principal locuinţe secundare în multe zone), serviciile, recrearea şi infrastructura transporturilor.

Citiţi mai multe despre tendinţele de utilizare a terenurilor în Europa.

Permalinks

Topics

Acţiuni asupra documentului