După Paris: realizarea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon

În luna decembrie a anului trecut, la Paris, lumea întreagă și-a asumat un obiectiv ambițios: limitarea creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2 grade și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale. La summitul G20 de la începutul acestei luni, China și Statele Unite și-au anunțat angajamentul oficial de a adera la acordul de la Paris. Acesta este un important pas înainte în ceea ce privește efortul internațional de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de limitare a încălzirii globale. Cu toate acestea, angajamentele de reducere a emisiilor asumate până în prezent de țările semnatare nu sunt suficiente pentru a atinge acest obiectiv ambițios.

Citeşte mai mult

Energia din surse regenerabile: cheia viitorului cu emisii reduse de dioxid de carbon al Europei

Viitorul se arată promițător pentru sursele regenerabile de energie, care capătă un rol tot mai important acum că Europa încearcă să-și reducă dependența de combustibilii fosili. Am discutat despre oportunitățile și provocările viitoare în domeniul energiei curate cu Mihai Tomescu, expert în energie în cadrul Agenției Europene de Mediu.

Citeşte mai mult

Trecerea la o economie verde care nu se limitează la gestionarea deșeurilor

Modul actual în care utilizăm resursele nu este durabil și pune presiune pe planeta noastră. Este necesar să înlesnim tranziția către o economie verde, circulară, ieșind din sfera politicilor care vizează exclusiv deșeurile și axându-ne pe proiectarea, inovarea și investițiile ecologice. Cercetarea poate încuraja inovarea nu doar în producție, ci și în modelele de afaceri și în mecanismele de finanțare.

Citeşte mai mult

Acordul privind schimbările climatice: către o lume cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistentă la schimbări climatice

Înțelegerea privind schimbările climatice încheiată la Paris de 195 de țări reprezintă primul acord universal cu caracter juridic obligatoriu de acest tip. Acordul de la Paris este rezultatul a multor ani de pregătiri, dialog și conștientizare tot mai intensă în legătură cu necesitatea combaterii efectelor actuale și potențiale ale schimbărilor climatice. Acordul constituie un pas major și promițător către construirea unei lumi cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbări climatice, transmițând totodată factorilor de decizie politică și mediului de afaceri un semnal clar privind necesitatea de a renunța la combustibilii fosili și de a investi în energie curată și în acțiuni de adaptare.

Citeşte mai mult

Către o sustenabilitate globală

În luna august a acestui an, peste 190 de țări au ajuns la un consens în privința Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, iar în cursul acestei luni șefii de stat vor adopta agenda la New York, împreună cu Obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele aferente. Spre deosebire de obiectivele precedente, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) se adresează atât țărilor dezvoltate cât și celor în curs de dezvoltare și pun accentul pe o gamă mai largă de teme din domeniul dezvoltării durabile. Multe din cele 17 ODD-uri cuprind aspecte legate de mediu, de folosire a resurselor sau de schimbările climatice.

Citeşte mai mult

Deşeurile: o problemă sau o resursă?

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. În medie, europenii produc 481 de kilograme de deşeuri municipale pe an. O parte din ce în ce mai mare a acestei cantităţi este reciclată sau transformată în compost, în timp ce o parte mai mică ajunge la depozitele de deşeuri. Cum putem modifica modul în care producem şi consumăm, în aşa fel încât să producem din ce în ce mai puţine deşeuri, utilizând în acelaşi timp toate deşeurile ca resursă?

Citeşte mai mult

De la producţie la deşeuri: sistemul alimentar

Utilizăm din ce în ce mai multe resurse naturale din cauza creşterii populaţiei, schimbării stilului de viaţă şi intensificării consumului personal. Pentru a combate acest consum nesustenabil pe care l-am adoptat, trebuie să abordăm întregul sistem de resurse, inclusiv metodele de producţie, tiparele cererii şi lanţurile de aprovizionare. În acest capitol, vom analiza mai atent sistemul alimentar.

Citeşte mai mult

Economia: eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, ecologică şi circulară

Bunăstarea noastră depinde de utilizarea resurselor naturale. Extragem resurse şi le transformăm în alimente, clădiri, mobilă, aparate electronice, haine etc. Totuşi, ritmul în care exploatăm resursele depăşeşte capacitatea mediului de a le regenera şi de a ne oferi ceea ce avem nevoie. Cum putem asigura bunăstarea pe termen lung a societăţii noastre? Cu siguranţă, ecologizarea economiei poate fi de ajutor.

Citeşte mai mult

Tranziţia către o economie ecologică

Calitatea vieţii noastre, sănătatea şi locurile noastre de muncă depind de mediul înconjurător. Totuşi, modul şi viteza cu care utilizăm resursele naturale în prezent riscă să ne compromită bunăstarea, precum şi capacitatea naturii de a ne oferi ceea ce avem nevoie. Trebuie să transformăm fundamental modul în care producem, în care consumăm şi în care trăim. Trebuie să transformăm economia într-una ecologică, iar tranziţia trebuie să înceapă astăzi.

Citeşte mai mult

Cum putem face oraşele „ecologice”

Peste trei sferturi din europeni locuiesc în zone urbane. Ceea ce produc, cumpără, mănâncă şi aruncă locuitorii din oraşe, modul în care se deplasează şi locul unde locuiesc au impact asupra mediului. În acelaşi timp, modul în care este construit un oraş afectează modul în care trăiesc locuitorii lui. L-am întrebat pe Roland Zinkernagel din cadrul primăriei oraşului Malmö, din Suedia, despre acţiunile concrete întreprinse pentru ca acest oraş să devină durabil.

Citeşte mai mult

Fundamentele economiei şi mediului

În martie 2014, Parisul, capitala Franţei, a fost afectat de o poluare cu particule. Utilizarea autoturismelor personale a fost sever restricţionată timp de mai multe zile. De partea cealaltă a planetei, o companie chineză lansa un nou produs: asigurarea împotriva smogului pentru călătorii interni ale căror sejururi erau afectate de calitatea precară a aerului. Prin urmare, cât de valoroasă este calitatea aerului? Poate economia să ne ajute să reducem poluarea? Vom analiza în detaliu câteva concepte economice de bază.

Citeşte mai mult

Deşeurile din mările noastre

Aproximativ 70 % din planeta noastră este acoperită de oceane, iar deşeurile marine pot fi găsite aproape peste tot. Deşeurile marine, în special materialele plastice, reprezintă o ameninţare nu doar pentru sănătatea mărilor şi a zonelor de coastă, ci şi pentru economia şi comunităţile noastre. Cea mai mare parte a deşeurilor marine este generată de activităţi care au loc pe continent. Cum putem opri fluxul de deşeuri în mările noastre? Cel mai bun loc unde poate începe combaterea acestei probleme marine globale este pe continent.

Citeşte mai mult

Agricultura Europei: cum să facem ca produsele alimentare să aibă preţuri convenabile şi să fie sănătoase şi ecologice

Pentru a produce alimente în cantităţi suficiente, Europa se bazează pe agricultura intensivă, care afectează mediul şi sănătatea noastră. Poate Europa să găsească o modalitate de a produce alimente care să fie mai favorabilă pentru mediu? I-am adresat această întrebare lui Ybele Hoogeveen, care conduce un grup din cadrul Agenţiei Europene de Mediu ale cărui activităţi vizează impactul utilizării resurselor asupra mediului şi bunăstării oamenilor.

Citeşte mai mult

Mediul, sănătatea şi economia împreună

Economia europeană resimte încă impactul crizei economice care a început în 2008. Şomajul şi reducerile salariale au afectat milioane de persoane. Atunci când noii absolvenţi nu pot găsi locuri de muncă în una dintre cele mai bogate zone ale lumii, mai putem discuta despre mediu? Este exact ceea ce face noul program de acţiune pentru mediu al Uniunii Europene , dar nu numai. Acesta identifică în egală măsură mediul ca parte integrantă şi inseparabilă a sănătăţii şi economiei noastre.

Citeşte mai mult

Transformarea schimbării în tranziţie

Trăim într-o lume în continuă schimbare. Cum putem controla aceste schimbări permanente pentru a ajunge la o durabilitate globală până în 2050? Cum putem crea un echilibru între economie şi mediu, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung? Răspunsul stă în modul în care gestionăm procesul de tranziţie fără a rămâne blocaţi în sisteme care nu sunt durabile.

Citeşte mai mult

Apă pentru agricultură

Avem nevoie de alimente şi avem nevoie de apă dulce curată pentru a ne produce alimentele. Odată cu creşterea cererii de apă pentru activităţile umane, pe de o parte şi cu manifestarea schimbărilor climatice, pe de altă parte, multe regiuni, în special cele sudice, întâmpină dificultăţi în încercarea de a găsi suficiente rezerve de apă dulce pentru acoperirea nevoilor proprii. Cum putem continua să cultivăm alimente fără să epuizăm resursele de apă curată ale naturii? Utilizarea mai eficientă a apei în agricultură ne-ar ajuta cu siguranţă.

Citeşte mai mult

Are sens din punct de vedere comercial?

De la întreprinderi mici la companii multinaţionale, multe companii caută modalităţi de a-și păstra sau mări cota de piaţă. În vremuri în care concurenţa la nivel global este strânsă, realizarea obiectivului de durabilitate înseamnă mult mai mult decât „ecologizarea” imaginii de ansamblu și reducerea costurilor de producţie. Ar putea însemna noi direcţii de activitate.

Citeşte mai mult

Deșeuri alimentare

Deșeuri alimentare

2012-06-08

În jur de o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se depozitează ca deșeuri. Când peste un miliard de oameni din lume se duc la culcare înfometaţi, este imposibil să nu ne întrebăm ce se poate face. Însă deșeurile alimentare reprezintă nu numai o oportunitate pierdută de a-i hrăni pe cei flămânzi, ci și o pierdere substanţială de alte resurse precum solul, apa, energia și forţa de muncă.

Citeşte mai mult

Deșeuri în Groenlanda

De la orașe cu o densitate mare a populaţiei la așezări îndepărtate, oriunde am trăi, producem deșeuri. Resturi alimentare, deșeuri electronice, baterii, hârtie, recipiente de plastic, îmbrăcăminte, mobilier vechi, toate acestea trebuie să fie eliminate. Unele ajung să fie refolosite sau reciclate; altele sunt arse pentru producerea de energie sau trimise la depozitele de deșeuri. Nu există o singură cale de gestionare a deșeurilor, care să funcţioneze pretutindeni. Trebuie să ţinem cont de împrejurările locale în modul în care facem acest lucru. La urma urmei, problema deșeurilor se ivește la nivel local. Populaţia răspândită, distanţele lungi dintre așezări și lipsa unei infrastructuri rutiere, iată cum pune guvernul problema deșeurilor în Groenlanda.

Citeşte mai mult

Ecologizarea economiei noastre

Majoritatea oamenilor își vor aminti de anul 2011 ca fiind un an plin de tulburări financiare, marcat de cutremurul/tsunami-ul/dezastrul nuclear din Japonia, scoaterea din impas a unor ţări din Europa și proteste în masă legate de primăvara arabă, mișcarea Occupy Wall Street și Indignados din Spania. Puţini își vor aminti că a fost și anul în care oamenii de știinţă au descoperit peste 18 000 de specii care trăiesc pe planeta noastră. Și mai puţini pot să numească o specie care a fost declarată dispărută.

Citeşte mai mult

Acţiuni asupra documentului
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100