Unelte personale

următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / The European environment – state and outlook 2010 / Ce este SOER 2010? / Ce ne spune SOER 2010?

Ce ne spune SOER 2010?

Schimba limba

Accelerarea cererii globale ameninţă sistemele naturale care ne întreţin viaţa

Acesta este unul dintre mesajele esenţiale ale publicaţiei Mediul înconjurător european – situaţie şi perspective 2010 (SOER 2010), cea mai importantă evaluare realizată de Agenţia Europeană de Mediu (AEM).

În ansamblu, SOER 2010 confirmă faptul că politica de mediu şi acţiunile desfăşurate în domenii asociate la nivelul Uniunii Europene şi în ţările învecinate au determinat îmbunătăţiri semnificative ale mediului înconjurător. Însă rămân unele probleme majore. Aşa cum se recunoaşte din ce în ce mai mult, capitalul natural din ecosistemele noastre este esenţial pentru sănătatea, bunăstarea şi prosperitatea noastră. Acesta ne furnizează servicii care dau un impuls economiei şi creează condiţiile necesare pentru viaţa – printre acestea se numără purificarea apei, polenizarea culturilor, descompunerea deşeurilor şi reglarea condiţiilor climatice.

SOER 2010 demonstrează că cererea pe termen lung de resurse naturale pentru hrana, îmbrăcămintea, casa şi transportul de persoane este în creştere din cauza presiunilor globale. Capitalul nostru natural este supus şi cererilor mai recente precum substanţele chimice pe bază de plante sau biomasa pentru înlocuirea combustibililor fosili. Toate aceste cereri de capital natural care sunt în creştere ne indică ameninţări mai mari la adresa economiei şi a coeziunii sociale din Europa.

SOER 2010 ne demonstrează că înţelegem din ce în ce mai mult legăturile dintre schimbările climatice, biodiversitate, utilizarea resurselor şi sănătatea oamenilor, precum şi modul în care toate acestea ne îndreaptă atenţia asupra presiunilor tot mai mari ce se produc pe uscat, în râuri şi pe mări. Aceste interconexiuni complexe, atât în Europa cât şi la nivel mondial, determină creşterea incertitudinilor şi a riscurilor asociate cu mediul înconjurător.

Provocările sunt foarte mari, însă există şanse ca Europa să-şi păstreze capitalul natural. Europa trebuie să îmbunătăţească de urgenţă eficienţa resurselor şi să avanseze în implementarea principiilor din Tratatul de la Lisabona privind protecţia mediului. Ar trebui să se facă mai mult pentru a valorifica mediul în termeni financiari şi pentru a reflecta astfel de valori în preţurile pieţei, spre exemplu prin aplicarea de taxe de mediu. Ar trebui să înţelegem mai bine situaţia şi perspectiva mediului nostru înconjurător.  Si ar trebui să implicăm diferite grupuri pentru a dezvolta baza de cunoştinţe şi procesele de politică de mediu în general. Totul face parte dintr-un proces de tranziţie fundamental de la economia caracterizată prin emisii reduse de carbon spre o economie autentică verde în Europa.

Trebuie să ne accelerăm eforturile în toate domeniile

Examinând fiecare dintre domeniile prioritare strategice de mediu ale UE, situaţia este în mare parte aceeaşi. Realizăm progrese însă vom pune în pericol bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare dacă nu ne accelerăm eforturile.

În domeniul schimbărilor climatice, am redus emisiile de gaze cu efect de seră şi suntem pe cale să ne realizăm angajamentele internaţionale asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto. Se prevede ca UE să-şi atingă obiectivul de reducere a emisiilor cu 20% până în 2020 dacă se implementează legislaţia actuală. Ne extindem şi gradul de utilizare a energiei din surse regenerabile şi suntem pe cale să ne atingem obiectivul pentru 2020 de a asigura  20% din consumul final de energie din surse regenerabile.

Totuşi, cel mai important este poate faptul că eforturile internaţionale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră sunt departe de a fi suficiente pentru a păstra creşterea medie a temperaturii la nivel mondial sub 2 °C. Acest lucru este esenţial deoarece, la o creştere de peste două grade, incertitudinea şi riscul cresc foarte mult în ceea ce priveşte natura şi amploarea schimbărilor climatice, precum şi capacitatea noastră de a ne adapta.

În domeniul naturii şi biodiversităţii, Europa şi-a extins reţeaua de arii protejate Natura 2000 şi acoperă vreo 18% din teritoriul UE. Se realizează progrese în prevenirea pierderii biodiversităţii; de exemplu, unele specii comune de păsări nu mai sunt în pericol. Calitatea apei dulci s-a îmbunătăţit în general, iar legislaţia privind emisiile în aer şi apă a determinat reducerea presiunii asupra biodiversităţii.

UE nu va reuşi însă să îşi atingă obiectivul pentru 2010 de prevenire a pierderii biodiversităţii. Mediul marin este foarte afectat de poluare şi pescuit în exces. Ca urmare a presiunilor în domeniul pescuitului, 30% din stocurile de peşte din Europa (pentru care există informaţii) sunt în prezent pescuite peste limitele biologice sigure, iar din 1985 capturile de peşte au scăzut în general. Ecosistemele terestre şi ale apei dulci sunt încă supuse presiunii în multe ţări în ciuda poluării reduse. Pădurile, care sunt vitale pentru biodiversitate şi serviciile ecosistemului, sunt intens exploatate. Agricultura practicată intens a avut consecinţe majore asupra biodiversităţii.

În domeniul resurselor naturale şi a deşeurilor, gestionarea deşeurilor în Europa a trecut constant de la depozitarea în gropi de gunoi la reciclare şi prevenire. Totuşi, jumătate din cele 3 miliarde de tone de deşeuri totale produse în UE-27 în 2006 au fost depozitate.

Utilizarea resurselor creşte cu un ritm mai lent decât producţia economică. Această decuplare parţială este încurajatoare însă Europa încă foloseşte din ce în ce mai multe resurse. De exemplu, în UE-12, utilizarea resurselor a crescut cu 34% din 2000 până în 2007. În plus, consumăm mai mult decât producem, în măsura în care peste 20% din resursele utilizate în Europa sunt acum importate (mai ales combustibili şi produse miniere). Prin urmare, consumul în Europa determină impacturi semnificative asupra mediului în ţările şi regiunile exportatoare. În acelaşi timp, utilizarea apei este stabilă sau scade în Europa, însă resursele sunt exploatate în exces în unele ţări şi bazine hidrografice (şi astfel riscul devine mai mare).

În ceea ce priveşte mediul, sănătatea şi calitatea vieţii, poluarea apei şi a aerului au scăzut. S-au înregistrat succese remarcabile în ceea ce priveşte reducerea nivelului de dioxid de carbon (SO2) şi monoxid de carbon (CO) din atmosferă, iar oxizii de azot (NOX) s-au redus vizibil. Concentraţiile de plumb au scăzut, de asemenea, foarte mult odată cu introducerea benzinei fără plumb.

Calitatea aerului ambiant şi a apei rămâne totuşi la un nivel nesatisfăcător, iar consecinţele asupra sănătăţii sunt ample. Prea mulţi locuitori din mediul urban sunt expuşi unor niveluri excesive de poluare. Expunerea la pulberi în suspensie (PM) şi la ozon (O3) reprezintă încă o preocupare majoră pentru sănătate, fiind asociată cu o reducere a speranţei de viaţă, efecte cardiovasculare şi respiratorii acute şi cronice, dezvoltarea defectuoasă a plămânilor la copii şi greutatea redusă la naştere. Expunerea foarte mare la factori poluanţi şi la substanţe chimice multiple, precum şi preocupările privind efectele negative asupra sănătăţii oamenilor impun necesitatea dezvoltării unor programe de prevenire a poluării la o scară mai largă.

Problemele de mediu din Europa sunt complexe şi nu pot fi abordate separat

Trăim şi depindem de o lume foarte interconectată, care cuprinde sisteme conexe multiple – de mediu, sociale, economice şi altele. Această interconexiune presupune faptul că atunci când un element este afectat, acest lucru poate determina consecinţe neaşteptate în altă parte, poate să dăuneze unui întreg sistem sau chiar să declanşeze prăbuşirea acelui sistem. De exemplu, pe măsură ce cresc temperaturile, creşte şi riscul de a depăşi nişte „puncte de vârf” care pot da naştere unor schimbări la scară largă, cum ar fi topirea accelerată a calotei glaciare din Groenlanda urmată de creşterea nivelului mării. Criza financiară mondială care s-a produs recent şi haosul aviatic produs de un vulcan din Islanda demonstrează în ce măsură producerea unor evenimente neaşteptate într-o zonă poate afecta întregul sistem.

Responsabilii politici europeni nu se confruntă numai cu interacţiunile sistemice complexe în interiorul continentului. Factorii declanşatori ai schimbării la nivel mondial sunt, de asemenea, în dezvoltare şi se prevede că vor afecta mediul din Europa în viitor - mulţi dintre aceştia scăpaţi de sub controlul Europei. Spre exemplu, se prevede că populaţia lumii va depăşi nouă miliarde până în 2050, iar un număr tot mai mare de oameni va scăpa de sărăcie şi îşi tinde spre un consum mai mare.

Astfel de tendinţe au implicaţii uriaşe asupra cererii de resurse la nivel mondial. Oraşele cresc. Consumul se realizează în spirală. Lumea se aşteaptă la o creştere economică permanentă. Economiile emergente vor dobândi tot mai multă importanţă economică. Agenţii neguvernamentali ar putea deveni mai relevanţi în procesele politice globale. si se anticipează totodată o schimbare accelerată la nivel tehnologic. „Cursa în necunoscut” oferă oportunităţi, însă va aduce şi riscuri noi.

Lipsa de acţiune ar putea avea consecinţe grave, însă există oportunităţi de păstrare a capitalului natural şi a serviciilor ecosistemului

Rezervele de resurse naturale ale lumii sunt deja în scădere. În anii care vor urma, o cerere în creştere şi o ofertă în scădere ar putea intensifica concurenţa mondială pentru resurse. În cele din urmă, aceasta va determina la rândul său o creştere a presiunii asupra ecosistemelor în general, prin testarea capacităţii acestora de a ne furniza în mod constant hrană, energie şi apă.

Chiar dacă SOER 2010 nu prezintă avertismente cu privire la evenimente iminente de prăbuşire a mediului, acesta ne atenţionează că se depăşesc anumite limite. Tendinţele negative ale mediului ar putea să producă în cele din urmă daune serioase şi ireversibile unor ecosisteme şi servicii pe care le considerăm fireşti.

Acum este timpul să transformăm în acţiune foarte multe „avertismente timpurii” care au fost bine marcate. Politicile europene de mediu au avut multe beneficii economice şi sociale în numeroase ţări: spre exemplu, sănătatea oamenilor s-a îmbunătăţit şi se estimează că un sfert din toate locurile de muncă din Europa vor fi legate de mediu. Prin urmare, implementarea integrală a politicilor de mediu din Europa rămâne o prioritate deoarece mai sunt multe obiective care trebuie să fie atinse.

Prin faptul că ne indică multe legături între diferite probleme de mediu şi de alt fel, SOER 2010 ne încurajează să integrăm mai bine diferite domenii de politică pentru a maximiza beneficiile pe care le obţinem din investiţiile noastre. De exemplu, unele măsuri de combatere a poluării aerului ajută şi la combaterea schimbărilor climatice, în timp ce altele agravează de fapt aceste schimbări. Atenţia trebuie să fie îndreptată în mod clar asupra maximizării politicilor favorabile pentru toţi şi a evitării politicilor care produc efecte negative.

De asemenea, sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte echilibrarea nevoii de a conserva capitalul natural şi utilizarea acestuia pentru alimentarea economiei. Creşterea eficienţei utilizării resurselor noastre reprezintă o „reacţie cuprinzătoare” în acest caz. Admiţând faptul că nivelurile noastre de consum nu sunt în prezent durabile, practic trebuie să facem mai mult cu mai puţin.  În mod încurajator, acesta este un domeniu în care interesele din sectorul mediului şi cel comercial pot fi în acord: companiile prosperă sau sunt în declin în funcţie de capacitatea lor de a extrage valoare maximă din factorii de producţie, aşa cum conservarea lumii naturale şi a bunăstării umane depinde de capacitatea noastră de a face mai mult cu un flux limitat de resurse.

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului

Observații

Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100