Crearea unei legături între știinţă, politici și public

Astăzi, cunoștinţele și înţelegerea noastră despre atmosferă sunt mult mai cuprinzătoare. Putem construi staţii de monitorizare a calităţii aerului, unde în câteva minute poate fi determinată compoziţia chimică a aerului din zona respectivă și modul în care aceasta se raportează la tendinţele pe termen lung. De asemenea, avem o imagine mult mai clară a surselor de poluare a aerului care afectează Europa. Putem estima cantitatea de poluanţi emiși în atmosferă de unităţile industriale individuale. Putem previziona și monitoriza circulaţia aerului și putem oferi acces imediat și gratuit la aceste informaţii. Înţelegerea noastră cu privire la atmosferă și interacţiunile chimice ale acesteia a evoluat cu siguranţă foarte mult de la tratatul lui Aristotel.

Atmosfera este complexă și dinamică. Aerul circulă în jurul lumii și, odată cu el, poluanţii pe care aerul îi conţine. Emisiile de la ţevile de eșapament ale mașinilor din zonele urbane, de la incendiile forestiere, amoniacul emis de lucrările agricole, centralele electrice pe bază de cărbune din întreaga lume și chiar erupţiile vulcanice afectează calitatea aerului pe care îl respirăm. Uneori, sursele de poluanţi se află la mii de kilometri de locul în care se produce poluarea.

Ştim, de asemenea, că o calitate precară a aerului poate avea un efect devastator asupra sănătăţii și bunăstării noastre, precum și asupra mediului. Poluarea aerului poate cauza și agrava bolile respiratorii, poate deteriora pădurile, poate crește aciditatea solului și a apei, poate scădea recoltele și poate determina coroziunea clădirilor. Putem observa și că numeroși poluanţi atmosferici contribuie la schimbările climatice și că schimbările climatice la rândul lor vor afecta calitatea aerului în viitor.

(c) Gülçin Karadeniz

Politicile au îmbunătăţit calitatea aerului dar…

Ca urmare a unui volum din ce în ce mai mare de date știinţifice, a cerinţelor populaţiei și a mai multor acte legislative, calitatea aerului în Europa s-a îmbunătăţit în mod considerabil în ultimii 60 de ani. Concentraţiile multora dintre poluanţii atmosferici, inclusiv dioxidul de sulf, monoxidul de carbon și benzenul, au scăzut foarte mult. Concentraţiile plumbului au scăzut cu mult sub limitele stabilite prin lege.

Totuși, în pofida acestor realizări, în Europa nu s-a ajuns încă la acea calitate a aerului prevăzută de legislaţie sau dorită de cetăţenii săi. Particulele și ozonul sunt în prezent cei mai importanţi poluanţi în Europa, generând riscuri grave pentru sănătatea umană și mediu.

Legile și măsurile actuale referitoare la calitatea aerului vizează sectoare, procese, combustibili și poluanţi specifici. Unele dintre aceste legi și măsuri stabilesc limite privind cantitatea de poluanţi pe care ţările le pot emite în atmosferă. Alte măsuri au ca scop reducerea expunerii populaţiei la niveluri de poluanţi dăunătoare pentru sănătate, prin limitarea concentraţiilor ridicate – cantitatea unui anumit poluant în aer într-o anumită zonă la un anumit moment.

Un număr mare de ţări din UE nu reușesc să își atingă obiectivele în materie de emisii în legătură cu unul sau mai mulţi poluanţi atmosferici (în special oxizii de azot) vizaţi de legislaţie. Concentraţiile reprezintă, de asemenea, o problemă. În multe zone urbane, nivelurile de particule, dioxid de azot și ozon la nivelul solului sunt mult mai ridicate decât pragurile stabilite în actele normative.

Îmbunătăţirile trebuie să continue

Sondaje de opinie recente arată că populaţia Europei este în mod clar preocupată de calitatea aerului. Aproape unul din cinci europeni afirmă că suferă de probleme respiratorii, nu toate legate în mod necesar de calitatea precară a aerului. Patru din cinci consideră că UE ar trebui să propună și alte măsuri de combatere a problemelor legate de calitatea aerului în Europa.

În plus, trei din cinci europeni nu consideră că sunt suficient informaţi cu privire la calitatea aerului în ţara lor. În fapt, în pofida îmbunătăţirilor semnificative din ultimele decenii, doar mai puţin de 20 % din europeni sunt de părere că a avut loc o îmbunătăţire a calităţii aerului în Europa. Mai mult de jumătate dintre europeni consideră chiar că a avut loc o deteriorare a calităţii aerului în ultimii 10 ani.

Comunicarea aspectelor referitoare la calitatea aerului este esenţială. Nu doar că ne ajută să înţelegem mai bine situaţia actuală a calităţii aerului în Europa, ci contribuie și la reducerea impactului expunerii la niveluri ridicate ale poluării atmosferice. Pentru unii oameni, în familia cărora există persoane care suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare, cunoașterea nivelurilor de poluare din orașul lor sau accesul la informaţii exacte și prompte ar putea reprezenta unele dintre priorităţile principale ale vieţii de zi cu zi.

(c) Valerie Potapova | Shutterstock

Potenţialele beneficii ale acţiunilor sunt semnificative

Anul acesta, Uniunea Europeană va începe conturarea viitoarei sale politici în domeniul aerului. Această sarcină nu este una ușoară. Pe de o parte, este necesară reducerea la minimum a impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii publice și asupra mediului. Costul estimat al acestui impact este deosebit de mare.

Pe de altă parte, nu există o soluţie rapidă și ușoară pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa. Este necesară combaterea unui număr mare de poluanţi din surse diferite, pe termen lung. De asemenea, este necesară o tranziţie mai bine structurată a economiei noastre către modele de producţie și de consum mai ecologice.

Ştiinţa ne arată că până și cele mai mici îmbunătăţiri ale calităţii aerului – în special în zonele foarte populate – au efecte benefice asupra sănătăţii și determină reducerea costurilor. Printre aceste beneficii se numără o mai bună calitate a vieţii pentru cetăţenii care suferă de boli legate de poluare, o mai mare productivitate datorată numărului mai mic de absenţe de la locul de muncă pe motiv de boală și costuri mai mici pentru societate în ceea ce privește serviciile medicale.

Tot știinţa ne spune că luarea de măsuri privind poluarea atmosferică poate avea numeroase beneficii. De exemplu, unele gaze cu efect de seră sunt și poluanţi cunoscuţi. Asigurarea unor politici reciproc avantajoase privind schimbările climatice și calitatea aerului poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și la îmbunătăţirea calităţii aerului în același timp.

Îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul aerului prezintă o altă ocazie pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. În multe cazuri, autorităţile locale și regionale sunt cele care pun în practică politicile și se confruntă cu problemele de zi cu zi care rezultă din calitatea precară a aerului. Acestea sunt de multe ori autorităţile publice aflate cel mai aproape de persoanele afectate de poluarea atmosferică. Împreună, autorităţile locale dispun de un mare volum de informaţii și soluţii concrete pentru combaterea poluării atmosferice în zonele lor. Reunirea acestor autorităţi locale în vederea partajării dificultăţilor, ideilor și soluţiilor este deosebit de importantă. Acestea vor avea astfel la dispoziţie instrumentele necesare pentru a îndeplini obiectivele stabilite în legislaţie, pentru a-i informa mai bine pe cetăţenii lor și, în final, pentru reducerea impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii.

Provocarea noastră actuală este modul în care poate fi continuată transpunerea înţelegerii noastre din ce în ce mai cuprinzătoare cu privire la atmosferă în politici și rezultate mai bune pentru sănătate. Ce măsuri am putea lua pentru reducerea impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii noastre și asupra mediului? Care sunt cele mai bune opţiuni disponibile? Şi cum ne atingem obiectivele?

Astfel de momente sunt cele în care oamenii de știinţă, factorii de decizie și cetăţenii trebuie să lucreze împreună pentru a răspunde acestor întrebări, în așa fel încât să putem continua să îmbunătăţim calitatea aerului în Europa.

Prof. Jacqueline
McGlade Director executiv