Provocarea poluării

„Grădinile şi străzile au fost acoperite cu circa 15 cm de noroi roşu. Oamenii încercau să îl dea jos de pe case şi alte bunuri cu săpun şi apă. Alţii îşi făceau pur şi simplu bagajele. În acea seară am încercat să spăl noroiul de pe cizmele mele din cauciuc, dar nu am reuşit. Roşul nu se putea nicicum spăla,” spune Gábor Figeczky, director interimar al Fondului Mondial pentru Natură din Ungaria.

La 4 octombrie 2010, a avut loc unul dintre cele mai grave accidente de scurgeri toxice din Europa, din ultimii ani, lângă localitatea Ajka din judeţul Veszprem, Ungaria, la aproximativ 160 km sud-vest de Budapesta. În urma unei defecţiuni la barajul pentru deşeuri al unui rezervor de la o fabrică de producţie de aluminiu, o zonă largă, inclusiv trei sate, au fost inundate cu noroi alcalin. Consecinţele pe termen lung ale accidentului nu sunt încă cunoscute (AEM, 2010).

Acesta este doar un exemplu de provocare cu care ne confruntăm în termeni de poluare din activitatea industrială. Scurgerea de petrol din Golful Mexic, care a început în aprilie 2010, este un alt episod de poluare bine documentat din acelaşi an. Acestea sunt exemple dramatice, dar oricum, majoritatea dintre noi ajungem în contact cu o formă oarecare de poluare în viaţa noastră de zi cu zi.

Modelarea Pământului şi a mecanismelor lui

Impactul omului asupra mediului a crescut constant. În trecut, impactul nostru se simţea în primul rând la nivel local. Cu toate acestea, în ultimele câteva decenii, s-a constatat o răspândire a consecinţelor de la o regiune la alta – să ne gândim la ploaia acidă. Astfel, în prezent, schimbările climatice, de exemplu, au un impact mondial.

Termenul „antropogen”, care are la bază cuvântul grecesc „anthropos” (care înseamnă „om”) a fost folosit pentru a descrie epoca noastră. Motivul folosirii acestui termen este că utilizarea resurselor de către oameni şi amestecul complex de poluanţi rezultat din aceasta a devenit o forţă motoare dominantă, modelând Pământul şi mecanismele lui de reglare.

La fel ca noi, mediul nostru este vulnerabil la poluare. De multe ori acesta poate absorbi rezultatele nedorite ale activităţilor noastre – poluarea şi deşeurile – făcându-le inofensive în timp. Într-adevăr, această capacitate de a absorbi şi transforma poluanţii este unul dintre serviciile esenţiale pe care le prestează pentru noi ecosistemele sănătoase. Însă ecosistemele au o capacitate limitată în acest sens. Dacă le suprasolicităm, riscăm să le deteriorăm pe ele şi speciile care trăiesc în ele, inclusiv pe noi.

O privire mai atentă asupra a trei poluanţi

Dacă ne concentrăm doar pe trei tipuri de poluanţi, ne vom face o idee despre cât de grave sunt consecinţele noastre asupra propriei planete: particulele, nitrogenul şi ozonul troposferic. Acestea merită o atenţie deosebită din cauza efectelor lor complexe şi potenţial ample asupra funcţionării ecosistemelor, a reglării climatice şi a sănătăţii umane. De asemenea, acestea sunt determinate în mare parte de aceiaşi factori, precum industrializarea, globalizarea şi creşterea consumului.

Emisiile multor poluanţi ai aerului au scăzut considerabil în ultimele decenii în Europa, iar politica privind aerul este una dintre poveştile de mare succes ale eforturilor UE în materie de mediu. În special, politica a impus scăderi dramatice ale emisiilor de sulf, principala componentă a „ploii acide”.

Cu toate acestea, continuăm să ne îngreunăm mediul cu o povară de poluanţi din ce în ce mai complecşi, ale căror efecte potenţiale asupra sănătăţii publice şi a mediului sunt puţin cunoscute. Un număr estimat la 70 000-100 000 de substanţe chimice sunt deja comercializabile, iar numărul lor creşte rapid. Aproape 5 000 din aceste substanţe sunt produse în volum mare, de peste un milion de tone pe an.

• Termenul de particule se foloseşte pentru a descrie o serie de particule fine rezultate din surse precum gazele de eşapament de la vehicule şi sobele casnice, care afectează plămânii. Expunerea pe termen lung şi la doze de vârf poate duce la o serie de efecte asupra sănătăţii, de la iritaţii minore ale sistemului respirator, la moarte prematură.

• Poluarea cu nitrogen afectează calitatea apei subterane şi duce la eutrofizarea apei proaspete şi a ecosistemelor marine. După aplicarea îngrăşământului natural şi chimic asupra terenurilor agricole, nutrienţii în exces pot fi eliberaţi în aer sau se pot scurge sub formă de nitrat în apa subterană sau pot ajunge în apa de suprafaţă. Această apă proaspătă poluată ajunge în cele din urmă să se verse în apele de coastă, unde poate crea consecinţe grave.

• Deşi ozonul (O3) acţionează ca un strat protector când se află la o altitudine mare deasupra Pământului, acesta poate fi dăunător. „Ozonul troposferic” se referă la ozonul din aerul care este aproape de suprafaţa pământului. Acesta nu este emis direct în aer, ci se formează prin amestecul altor substanţe. Expunerea la ozonul troposferic poate avea implicaţii grave asupra sănătăţii la oameni şi poate reduce randamentul culturilor. Productivitatea şi compoziţia speciilor din habitatele naturale pot fi modificate, ceea ce poate pune în pericol biodiversitatea.

Să fim cu ochii pe Pământ

În contextul acestei provocări de poluare din ce în ce mai complexă, informaţiile sunt esenţiale pentru orientarea acţiunilor ştiinţifice şi pentru conceperea politicilor. În acelaşi timp, AEM are ca scop asigurarea accesului la informaţii ecologice relevante, oportune şi inteligibile şi pentru publicul larg. În termeni simpli, dorim să-i angajăm pe oameni în dialog şi să le oferim drepturi.

Bineînţeles, pentru majoritatea utilizatorilor, datele brute pot fi mai mult sau mai puţin inteligibile. Esenţial este de a le face accesibile în forme abordabile şi relevante. Lucrând împreună cu Microsoft, AEM pune aceste idei în practică. Noile tehnologii de informare şi comunicare înseamnă că, într-o singură locaţie, putem acum reuni, organiza şi accesa date de tipuri diferite dintr-un număr de surse care poate fi imens.

Noua platformă Eye on Earth (Cu ochii pe pământ) furnizează informaţii despre apa de scăldat şi calitatea aerului la nivel local, pe baza unor date aproape furnizate în timp real de staţii de monitorizare şi prin modelizare informatică. Aceasta traduce date ştiinţifice complexe mai degrabă „aride” într‑un format relevant şi de înţeles pentru peste 500 de milioane de cetăţeni UE, în 25 de limbi.

Water Watch (Supravegherea apei), de exemplu, oferă utilizatorilor acces uşor la informaţii despre cotarea calităţii apei extrase din 21 000 de puncte de monitorizare din locuri de scăldat din cele 27 de ţări europene. Folosind tehnologie „cloud” vizitatorii site-ului pot face zoom pe o zonă selectată de pe harta online a Europei sau pot tasta numele unei plaje în bara de căutare.

Eye on Earth oferă publicului şi posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la calitatea plajei, a apei şi a aerului, completând şi validând (sau poate contestând) informaţiile oficiale. Această comunicare în ambele sensuri este un pas esenţial spre acţiunile reciproce de implicare şi acordare a drepturilor.

În anii următori, sperăm să îmbogăţim acest serviciu cu noi tipuri de informaţii, rezultate din monitorizarea ştiinţifică, dar şi din alte surse, inclusiv cu perspective locale sau indigene.

• Vizitaţi site-ul Eye on Earth: www.eyeonearth.eu