Numărul de cetățeni europeni expuși la poluare fonică nocivă va crește, se preconizează

Schimba limba
Știri Publicată 2020-03-05 Data ultimei modificări 2020-04-15
5 min read
Image copyright: EEA/Gaia Russo
Cel puțin unu din cinci europeni este la ora actuală expus la niveluri de zgomot considerate nocive pentru sănătate, conform raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) privind poluarea fonică ambientală publicat azi, Prognozele arată că acest număr va crește în următorii ani.

Principala sursă de poluare fonică în Europa este traficul rutier, iar estimările arată că în următorul deceniu nivelurile de zgomot vor crește atât în mediul urban, cât și în cel rural din cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate, conform noului raport al AEM, intitulat „Zgomotul în Europa – 2020” (LINK). Căile ferate, aeronavele și industria reprezintă celelalte surse principale ale poluării fonice ambientale.

Raportul prezintă informații noi cu privire la tendințele de poluare fonică din perioada 2012-2017. De asemenea, oferă o perspectivă asupra prognozelor despre zgomot, precum și asupra efectelor conexe la adresa sănătății în Europa, pe baza noilor ghiduri realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cu privire la efectele expunerii la zgomot asupra sănătății. Pornind de la evaluarea anterioară a zgomotului în Europa, realizată de AEM în 2014, raportul analizează și acțiunile întreprinse pentru a gestiona și reduce expunerea la zgomot, evaluând progresul înregistrat pentru îndeplinirea obiectivelor UE privind poluarea fonică stabilite prin legislația UE, de exemplu prin Directiva privind zgomotul ambiental și Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM) al UE.

Aproximativ 113 milioane de oameni sunt afectați pe termen lung de niveluri de zgomot rutier zi-seară-noapte de cel puțin 55 de decibeli [dB(A)]. În majoritatea țărilor europene, peste 50 % din locuitorii din mediul urban sunt expuși la niveluri de zgomot rutier de 55 dB sau mai mari în timpul perioadei zi-seară-noapte. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la acest nivel există o mare probabilitate să apară efecte asupra sănătății. UE consideră că expunerea pe termen lung la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli este una ridicată.

 

Efecte semnificative asupra sănătății

Expunerea pe termen lung la zgomot are efecte semnificative asupra sănătății. Pe baza noilor informații transmise de OMS, AEM estimează că expunerile de acest tip cauzează 12 000 de decese premature și contribuie la 48 000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice (provocate de îngustarea arterelor inimii) pe an în toată Europa. De asemenea, se estimează că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform probelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății, aceste efecte asupra sănătății debutează la o intensitate sub pragurile de raportare stabilite de Directiva UE privind zgomotul și, prin urmare, sunt probabil subestimate. În plus, informațiile transmise de țări în baza directivei UE nu acoperă toate zonele urbane, drumurile, căile ferate și aeroporturile.

22 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot feroviar, 4 milioane la niveluri ridicate de zgomot produs de aeronave și mai puțin de 1 milion la niveluri ridicate de zgomot cauzat de industrii.

Pe lângă faptul că afectează oamenii, poluarea fonică amenință din ce în ce mai mult și fauna sălbatică, atât pe cea de uscat, cât și pe cea acvatică. Zgomotul poate reduce capacitatea de reproducere și poate spori mortalitatea și migrarea animalelor către zone mai liniștite.

Obiectivul UE pentru 2020 cu privire la zgomot nu va fi atins

Deși statele membre ale UE au înregistrat un oarecare progres în cartografierea și raportarea mai multor zone cu nivel ridicat de zgomot de pe tot cuprinsul Europei, obiectivele de politică generale privind zgomotul ambiental încă nu au fost realizate. Trebuie menționat faptul că nu va fi atins nici obiectivul stabilit pentru 2020 prin Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, referitor la reducerea poluării fonice și apropierea de nivelurile de expunere la zgomot recomandate de OMS. Se preconizează că poluarea fonică va crește în viitor ca urmare a expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate.

Mai mult de 30 % din datele solicitate în baza directivei UE nu sunt încă disponibile, deși termenul legal stabilit pentru raportare era anul 2017. Întârzierile semnificative sugerează posibilitatea ca țările să nu fi făcut demersurile necesare pentru a combate poluarea fonică. Raportul adaugă faptul că este necesară și o punere în aplicare mai eficientă — un punct de vedere care întărește concluziile evaluării separate realizate recent de Comisia Europeană cu privire la punerea în aplicare a directivei.

Măsuri de reducere a nivelurilor de zgomot

Țările iau deja măsuri variate de reducere și gestionare a nivelurilor de zgomot, însă este greu să se evalueze beneficiile lor sub aspectul rezultatelor pozitive asupra sănătății, precizează raportul AEM. Unele dintre cele mai populare exemple de măsuri de reducere a nivelurilor de zgomot în orașe sunt înlocuirea vechiului pavaj al drumurilor cu un asfalt mai nivelat, gestionarea mai bună a fluxurilor de trafic și reducerea limitelor de viteză la 30 km pe oră. De asemenea, există măsuri care vizează sensibilizarea și schimbarea comportamentului oamenilor în sensul utilizării unor moduri de transport mai silențioase, precum bicicleta, mersul pe jos sau vehiculele electrice.

Un număr semnificativ de țări, orașe și regiuni au creat și așa-numitele zone de liniște, dintre care majoritatea sunt parcuri și alte spații verzi, unde oamenii pot evada din zgomotul orașului. Raportul precizează că sunt necesare mai multe măsuri pentru a crea și proteja zone liniștite în afara orașelor și pentru a îmbunătăți accesibilitatea zonelor de acest fel din orașe.

Contextul Directivei UE privind zgomotul ambiental

Expunerea oamenilor la zgomot este monitorizată în baza Directivei privind zgomotul ambiental (DZA), existând două valori limită de raportare: un indicator pentru perioada de zi, seară și noapte (Lzsn), care măsoară expunerea la nivelurile de zgomot asociate cu disconfortul, și un indicator pentru perioadele de noapte (Lnoapte), care este conceput pentru a evalua tulburarea somnului. Aceste valori limită de raportare sunt mai mari decât cele recomandate de OMS, iar în prezent nu este instituit niciun mecanism care să urmărească progresul în raport cu valorile inferioare ale OMS.

 

Mai multe informații privind Directiva privind zgomotul ambiental:
https://ec.europa.eu/environment/archives/noise/directive.htm

Acces la date prin intermediul NOISE, Serviciul de informații și de observare a zgomotului în Europa:
http://noise.eea.europa.eu/

Fișe informative privind zgomotul pe țări:
https://www.eea.europa.eu/themes/human/noise/noise-fact-sheets

 

Temporal coverage

Acţiuni asupra documentului