următorul
anteriorul
articole

Article

Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea umană și pentru mediu

Schimba limba
Article Publicată 2020-03-31 Data ultimei modificări 2021-05-11
4 min read
Poluarea fonică reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în întreaga Europă și este posibil ca mulți oameni să nu realizeze efectul ei asupra sănătății. Am discutat cu Eulalia Peris, expertă în materie de zgomot ambiental la Agenția Europeană de Mediu, despre principalele rezultate ale raportului AEM privind „Zgomotul ambiental în Europa — 2020”, publicat la începutul acestei luni.


Care sunt principalele concluzii rezultate din al doilea raport privind zgomotul ambiental publicat de AEM?

Conform raportului, zgomotul ambiental, în special zgomotul produs de traficul rutier, continuă să fie o problemă de mediu importantă pentru milioane de oameni din Europa, cărora le afectează sănătatea și bunăstarea. Aproximativ 20 % din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 milioane de oameni din Europa. Datele indică, de asemenea, că obiectivele de politică privind zgomotul ambiental nu au fost atinse. De fapt, pe baza previziunilor noastre, este puțin probabil ca numărul persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate.

Care sunt efectele specifice asupra sănătății? Cât de gravă este problema poluării fonice în comparație cu poluarea atmosferică, de exemplu?

Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive la copii. Din analiza datelor actuale, estimăm că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48 000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12 000 de decese premature. În plus, estimăm că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform estimărilor noastre, 12 500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian.

Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică reprezintă o problemă importantă care afectează sănătatea umană, inclusiv sănătatea lor. Desigur, numărul de decese premature asociate cu poluarea atmosferică este mult mai mare decât în cazul poluării fonice. Cu toate acestea, zgomotul pare să influențeze mai mult indicatorii pentru calitatea vieții și sănătate psihică. De fapt, potrivit unor constatări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), zgomotul este a doua mare cauză ambientală a problemelor de sănătate, după efectul produs de poluarea atmosferică (particule în suspensie).

Raportul prezintă, de asemenea, probleme legate de punerea în aplicare a Directivei UE privind zgomotul ambiental. Care sunt aceste probleme?

În unele țări lipsesc încă destule date, într-o proporție semnificativă, în ceea ce privește hărțile acustice și planurile de acțiune. Problemele legate de zgomot nu pot fi evaluate și abordate în mod corespunzător dacă țările, regiunile și orașele nu întocmesc hărțile acustice sau planurile de acțiune impuse de directivă.

Cum se implică AEM în asigurarea informării factorilor de decizie și a publicului cu privire la poluarea fonică ambientală?

AEM răspunde de colectarea informațiilor transmise de țări în temeiul Directivei privind zgomotul ambiental. Stadiul actual al cunoștințelor despre sursele de zgomot și expunerea populației din Europa se bazează în mare măsură pe această bază de date. Pe baza lor, elaborăm o serie de rapoarte și evaluări care contribuie la monitorizarea progreselor realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor privind poluarea fonică, putând furniza și informații despre viitoarele programe de acțiune pentru mediu. Pe lângă „Raportul privind zgomotul ambiental în Europa” publicat recent, AEM a elaborat anterior o serie de rapoarte privind zgomotul, cum ar fi „Quiet areas in Europe — The environment unaffected by noise pollution (2016)” (Zonele liniștite din Europa — mediul neafectat de poluarea fonică), „Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability to air pollution, noise and extreme temperatures in Europe (2018)” (Expunere inegală și consecințe inegale: vulnerabilitate socială la poluarea aerului, poluarea fonică și temperaturi extreme în Europa”. De asemenea, cetățenii pot verifica informațiile despre poluarea fonică prin intermediul aplicației AEM de vizualizare a zgomotului sau al fișelor naționale de informare despre zgomot.

Ce face UE pentru a oferi noi soluții la această problemă?

Țările, regiunile și orașele iau numeroase măsuri pentru a soluționa problemele legate de zgomot. De exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice, utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele de transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru automobile electrice în orașe, promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, transformarea străzilor în zone pietonale etc. De asemenea, un număr semnificativ de orașe și regiuni au introdus așa-numite zone liniștite, unde oamenii pot evada din zgomotul orașului. Acestea sunt în mare parte spații verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații naturale.

Multe dintre aceste măsuri s-au dovedit benefice și pentru reducerea poluării atmosferice. Considerăm că o soluție în sensul eficientizării măsurilor de reducere a zgomotului, optimizând în același timp costurile și eforturile, ar putea fi elaborarea de strategii combinate pentru reducerea zgomotului și a poluării atmosferice din trafic. Dacă nu sunt puse în aplicare măsuri de soluționare a problemelor legate de zgomot, este puțin probabil ca numărul persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate. Cel mai probabil o  reducere semnificativă a numărului de persoane expuse la niveluri nocive de zgomot e realizează nu doar  prin aplicarea de măsuri punctuale, ci și prin combinarea de măsuri diferite, inclusiv îmbunătățiri tehnologice, politici ambițioase în materie de zgomot, o mai bună planificare urbană și a infrastructurii și schimbări în comportamentul oamenilor.

Eulalia Peris

Expert în materie de zgomot ambiental la AEM

Interviu publicat în ediția 01/2020 al Buletinului informativ al AEM, din martie 2020.

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage