Adaptarea la schimbările climatice

Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările care au aderat la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială. În vederea atingerii acestui obiectiv, este necesar ca emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Pentru mai multe informații, consultați politicile globale privind schimbările climatice.

Statele membre ale UE și alte țări membre ale AEM iau în prezent o serie de măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile de adaptare vin în completarea acestor eforturi.

Efecte și vulnerabilitate

În Europa, cele mai mari creșteri de temperatură se înregistrează vara în sudul Europei și iarna în regiunea arctică, iar cantitatea de precipitații scade în sudul Europei și crește în nord. Creșterile prognozate ale intensității și frecvenței valurilor de căldură și ale inundațiilor, precum și modificările ce vor surveni în distribuția unor boli infecțioase și a polenului, pot produce efecte negative asupra sănătății umane. Schimbările climatice constituie și o presiune suplimentară asupra ecosistemelor, ceea ce duce la deplasarea spre nord și spre zonele de altitudine mai ridicată a multor specii de plante și animale. Sunt afectate sectoare precum agricultura, silvicultura, producerea energiei, turismul și infrastructura în general; cele mai multe dintre efectele anticipate în Europa sunt negative.

Exemple de regiuni europene deosebit de vulnerabile în fața schimbărilor climatice, inclusiv zone urbane:

• sudul Europei și bazinul mediteraneean;
• zonele montane;
• zonele de coastă, deltele și luncile inundabile;
• nordul îndepărtat al Europei și regiunea arctică.

Este nevoie de adaptare, de anticiparea efectelor schimbărilor climatice și de luarea de măsuri adecvate pentru a preveni sau minimiza efectele. Sunt necesare strategii și acțiuni la nivel local, național, transnațional și la nivelul Uniunii Europene. Integrarea în alte domenii de politică este esențială și are loc tot mai des – de exemplu, în ceea ce privește gestionarea ecosistemelor și a apelor, reducerea riscurilor de dezastru, gestionarea zonelor de coastă, agricultura și dezvoltarea rurală, serviciile de sănătate, planificarea urbană și dezvoltarea regională. Acțiunile cuprind măsuri tehnologice, măsuri ecosistemice și măsuri care vizează schimbări de comportament.

Politicile UE

Comisia Europeană a publicat Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice în aprilie 2013. Strategia are trei obiective principale:

• Promovarea acțiunilor întreprinse de statele membre: încurajarea tuturor statelor membre să adopte strategii de adaptare cuprinzătoare și oferirea de finanțare pentru a le ajuta să își consolideze capacitățile de adaptare și să ia măsuri; sprijinirea adaptării în marile orașe prin lansarea unui angajament voluntar bazat pe inițiativa Convenția primarilor (începând cu 2015, integrată în Convenția primarilor asupra energiei și climei).
• Măsuri de imunizare la schimbările climatice la nivelul UE, prin promovarea într-o și mai mare măsură a adaptării în sectoare vulnerabile-cheie, precum agricultura, pescuitul și politica de coeziune, prin garantarea faptului că infrastructura Europei devine mai rezistentă și prin promovarea încheierii de asigurări împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om.
• Luarea deciziilor în mai bună cunoștință de cauză, prin abordarea lipsei de cunoștințe în ceea ce privește adaptarea și prin dezvoltarea ulterioară a Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice (Climate-ADAPT).

Un număr tot mai mare de țări membre ale AEM au adoptat o strategie națională de adaptare și mai multe dintre ele au elaborat și pun în aplicare planuri de acțiune naționale de adaptare. De asemenea, s-au inițiat strategii și acțiuni în mai multe orașe și în regiunile transnaționale din Europa, inclusiv în regiunea Mării Baltice, a Carpaților și a Alpilor.

Activitățile AEM

Prin informațiile relevante pe care le furnizează, AEM susține elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice în Europa, evaluarea politicilor UE și dezvoltarea de strategii pe termen lung de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscului de dezastre. Informațiile furnizate de AEM (observații, previziuni, indicatori, evaluări) vizează schimbările climatice, efectele lor, vulnerabilitatea și acțiunile de adaptare din Europa.

AEM colaborează strâns cu Comisia Europeană (DG Politici Climatice, DG Centrul Comun de Cercetare, DG Eurostat), precum și cu experți din Centrul Tematic European pentru Efectele Schimbărilor Climatice, Vulnerabilitate și Adaptare (CET/CCA) și cu rețeaua sa de țări (Eionet). De asemenea, AEM colaborează, printre alții, cu serviciul Copernicus privind schimbările climatice, cu ECDC, cu Biroul regional pentru Europa al OMS, cu ISDR Europa, cu OCDE și cu IPCC.

Printre principalele activități și produse ale agenției se numără evaluarea efectelor schimbărilor climatice și a vulnerabilităților din Europa și analiza strategiilor și a planurilor de acțiune naționale, urbane și sectoriale privind schimbările climatice. De asemenea, AEM întreține și gestionează Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice (Climate-ADAPT).

Linkuri conexe

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice

Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

Direcția Generală Politici Climatice a Comisiei Europene

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene

Centrul Tematic European pentru Efectele Schimbărilor Climatice, Vulnerabilitate și Adaptare

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății

Biroul regional al ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre