Cum afectează pericolele de mediu grupurile vulnerabile din Europa?

Schimba limba
Article Publicată 2019-03-21 Data ultimei modificări 2019-05-14
4 min read
Pentru a proteja mai bine populațiile cele mai vulnerabile din Europa, inclusiv pe cei săraci, persoanele în vârstă și copiii, de pericolele de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică și fonică și temperaturile extreme, sunt necesare acțiuni specifice. Aleksandra Kazmierczak, expert în domeniul adaptării la schimbările climatice în cadrul Agenției Europene de Mediu (AEM), explică principalele constatări ale unui nou raport al AEM care evaluează legăturile dintre inegalitățile sociale și demografice și expunerea la poluarea aerului, la zgomot și la temperaturi extreme, pe de altă parte.

Care sunt principalele constatări ale raportului?

Raportul AEM, intitulat „Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability to air pollution, noise and extreme temperatures in Europe” (Expunere inegală și consecințe inegale: vulnerabilitate socială la poluarea aerului, poluarea fonică și temperaturi extreme în Europa) are patru mesaje importante. În primul rând, persoanele care sunt deja dezavantajate, din punct de vedere al situației socioeconomice sau al vârstei, sunt afectate în mod disproporționat și de pericolele de mediu pe care le analizăm în raport. În al doilea rând, în Europa există diferențe mari în ceea ce privește situarea geografică a celor mai dezavantajate regiuni și a zonelor în care se concentrează poluarea. Unele regiuni sunt relativ mai bogate și mai puțin poluate, în vreme ce altele sunt mai sărace sau mai dezavantajate, mai poluate și mai expuse temperaturilor extreme. Un alt punct esențial al raportului este că noi, Uniunea Europeană, avem o bază solidă în politica europeană în materie de combatere a vulnerabilităților, dar sunt necesare eforturi mai mari în direcția implementării. De fapt, acest demers este destul de urgent, deoarece este posibil ca aceste inegalități să persiste în viitor — cel puțin unele dintre ele. De aceea, ultimul mesaj al raportului este că trebuie să analizăm măsurile pe care le putem implementa la nivel local, național și european.

Ce măsuri se iau pentru a aborda aceste inegalități și consecințe?

Există evaluări locale foarte bune privind vulnerabilitatea socială și expunerea la pericolele de mediu. Orașul Berlin este un bun exemplu, în sensul că întregul oraș a fost împărțit în sectoare mici, iar pentru fiecare dintre aceste sectoare s-au evaluat situația socioeconomică a locuitorilor și problemele de mediu. Această hartă combinată a problemelor socioeconomice și de mediu permite autorităților locale să găsească soluții pentru zonele în care se aceste probleme sunt predilecte și în care calitatea vieții locuitorilor este probabil cea mai scăzută.

O problemă serioasă, în special în statele membre din est și în unele din sud, este utilizarea curentă a cărbunelui ca sursă de încălzire a locuințelor. Acest lucru generează o poluare semnificativă a aerului. Există totuși diferite programe naționale de subvenții care sprijină trecerea de la încălzirea casnică pe bază de cărbune la încălzirea pe bază de gaz și la alte surse mai puțin poluante și care se adresează celor mai sărace gospodării.

Ce informații și date ați utilizat pentru evaluare?

În ceea ce privește datele socioeconomice, ne-am bazat în mare măsură pe datele Eurostat, deoarece este o sursă europeană care oferă o bază de date coerentă pentru toată Europa. Desigur, există unele dezavantaje în ceea ce privește granularitatea datelor. Acestea se raportează doar pentru unități spațiale mari, așa-numitele regiuni NUTS II și III, așadar nu coboară sub unități cu o populație cuprinsă între 150 000 și 800 000 de locuitori. În ceea ce privește datele de mediu, pentru poluarea aerului și pentru zgomot folosim datele raportate de țări către AEM și evaluate de noi aici. Pentru datele privind clima, am folosit și setul de date observaționale organizate în tabele zilnice, produs la scară europeană, denumit E-OBS. Acesta a fost analizat de AEM pentru a reprezenta variabile climatice la același nivel spațial cu datele socioeconomice.

De ce se axează raportul numai pe poluarea aerului, temperaturile extreme și zgomot?

Efectele temperaturilor extreme asupra vieții oamenilor sunt vizibile în mod clar, fie că este vorba de valuri de frig sau de căldură extremă observate în ultimele decenii. În ciuda unor îmbunătățiri semnificative ale calității aerului în Europa, poluarea aerului continuă să reprezinte un pericol major pentru sănătatea europenilor. Vedem în mod constant titluri de presă despre depășirea nivelurilor de poluare a aerului în diverse locuri de pe continent. De asemenea, în ceea ce privește zgomotul, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ unul din cinci europeni este expus la niveluri de zgomot produs de traficul rutier care i-ar putea afecta calitatea vieții. Ne-am concentrat așadar pe acele pericole care au cel mai mare impact asupra sănătății umane. Alegerea noastră a fost determinată și de disponibilitatea datelor și de baza foarte bună de cunoștințe de care dispunem în legătură cu aceste pericole.

Ce înseamnă acest raport pentru AEM? Cum va fi el folosit?

Aceasta este prima dată când analizăm datele de mediu și datele socioeconomice în același context, în cadrul AEM. Acest raport poate fi un punct de plecare pentru evaluări ulterioare și sperăm că va contribui la viitorul nostru raport intitulat „Starea mediului în Europa 2020”. De asemenea, avem în lucru și alte rapoarte care se referă la legăturile dintre mediul înconjurător și sănătate.

Ce face UE mai departe în acest domeniu?

Chestiunile abordate în raportul nostru au fost salutate cu căldură de Comisia Europeană și de alte părți interesate. De fapt, diferiți actori din UE au recunoscut deja legăturile dintre problemele socioeconomice și cele de mediu și depun eforturi pentru a asigura abordarea lor mai eficientă într-un context comun, pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor. Legătura dintre mediul înconjurător și problemele sociale este importantă, după cum reiese din protestele recente din Franța și din grevele studenților din întreaga Europă pe tema schimbărilor climatice. UE abordează inegalitățile sociale și economice prin diverse programe, cum ar fi politicile sale regionale și de coeziune. Aceste eforturi ale UE completează alte măsuri luate la nivel național și local.

Aleksandra Kazmierczak

Interviu publicat în ediția 01/2019 a Buletinului informativ al AEM, din martie 2019.

Temporal coverage

Acţiuni asupra documentului
Articole
Menu
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne