Despre scenarii şi studii anticipate

Acest site are funcţionalitate limitată cu javascript oprit. Vă rugăm asiguraţi-vă că JavaScript este activat în browser-ul dumneavoastră.

Data ultimei modificări: 2011-04-13 18:50

Problemele precum schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi utilizarea resurselor naturale au implicaţii pe termen lung care impun identificarea de soluţii politice pe termen lung. Pentru luarea unor decizii strategice informate, trebuie să încercăm să anticipăm ceea ce urmează şi să prindem dezvoltările actuale, cele emergente şi latente. Dacă dorim să abordăm cu seriozitate problema durabilităţii Europei, trebuie să privim dincolo de două cicluri legislative şi mai mult. Totuşi, o vedere amplă presupune o minte deschisă: principalele provocări cu care se confruntă Europa se pot schimba semnificativ în timp. Scenariile de mediu, perspectivele şi alte tipuri de studii prospective ne ajută să soluţionăm discontinuitatea şi incertitudinile dezvoltărilor viitoare şi să concepem politici robuste care pot rezista testului timpului.

Studiile în perspectivă, precum scenariile şi perspectivele, au fost întreprinse pe scară largă în organizaţii internaţionale, guverne, companii şi organizaţii neguvernamentale în ultimele câteva decenii.

Scenariile pe termen lung privind emisiile ale Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) sunt binecunoscute. Acestea au fost utilizate la scară largă pentru analiza schimbărilor climatice, a impacturilor acestora şi a opţiunilor de atenuare a efectelor şi pentru a sprijini negocierile internaţionale privind stabilirea obiectivelor pe termen lung.

Un alt exemplu relevant este Evaluarea Ecosistemului Mileniului care a dezvoltat scenarii pentru a analiza rezultatele serviciilor ecosistemului global în diferite situaţii viitoare. Programul de Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP) utilizează propriile scenarii de perspectivă globală asupra mediului pentru a-şi încadra analizele pe termen lung. Organizaţii internaţionale majore precumBanca Mondială, Agenţia Internaţională pentru Energie şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) publică, de asemenea, în mod frecvent, estimări şi analize pe termen lung.

Nu există nicio reţetă standard pentru analiza viitorului. Aceasta poate fi făcută într-un mod strict cantitativ, luând date şi modele (matematice) pentru a proiecta tendinţele viitoare şi pentru a analiza incertitudinile acestora (denumită şi analiză în perspectivă); aceasta poate combina analiza cantitativă cu cea calitativă sub forma naraţiunilor, a diagramelor şi a imaginilor; sau se poate baza doar pe o analiză calitativă.

A se gândi la viitor presupune a gândi în alternative. Viitorul este plin de incertitudine şi se pot întâmpla multe lucruri. Scenariile sunt instrumente puternice în acest sens deoarece te ajută să priveşti lucrurile din afară. Scenariile nu sunt nici prognoze şi nici previziuni. Acestea sunt descrieri plauzibile ale modului în care viitorul poate fi pentru organizaţiile noastre, problemele noastre, naţiunile noastre, chiar şi pentru lumea noastră, pe baza structurilor de tipul „dacă-atunci”. Un scenariu tipic de mediu cuprinde o reprezentare a situaţiei iniţiale şi un fir epic care descrie forţele conducătoare cheie şi schimbările care oferă o imagine a viitorului.

De exemplu, scenariile PRELUDE ale AEM ne ajută să regândim abordările noastre actuale prin prisma protecţiei biodiversităţii şi a peisajului. Aceste scenarii evidenţiază o serie de factori care ar putea compromite eficacitatea şi eficienţa acestora pe termen mediu şi lung, precum schimbările demografice şi cele climatice.