Cum putem face oraşele „ecologice”

Schimba limba
Article Publicată 2014-08-17 Data ultimei modificări 2016-08-31 15:01
Peste trei sferturi din europeni locuiesc în zone urbane. Ceea ce produc, cumpără, mănâncă şi aruncă locuitorii din oraşe, modul în care se deplasează şi locul unde locuiesc au impact asupra mediului. În acelaşi timp, modul în care este construit un oraş afectează modul în care trăiesc locuitorii lui. L-am întrebat pe Roland Zinkernagel din cadrul primăriei oraşului Malmö, din Suedia, despre acţiunile concrete întreprinse pentru ca acest oraş să devină durabil.

 Image © Jacob Härnqvist, Asa Hellstrom

Ce anume face ca un oraş să fie durabil?

Oraşele sunt centre de activitate economică şi socială. Ele pot creşte şi pot, de asemenea, să decadă. Nu există o soluţie universal valabilă pentru a face ca un oraş să fie durabil. Trebuie abordate diferite aspecte ale vieţii urbane. Nu este vorba doar despre crearea de spaţii verzi, de atragerea de întreprinderi inovatoare şi ecologice şi de crearea unui sistem solid de transport public. Este necesar ca un oraş să fie privit în ansamblu, inclusiv în ceea ce priveşte bunăstarea locuitorilor lui.

Malmö este un oraş industrial cu o populaţie de aproximativ 300 000 de locuitori de diferite origini. Oraşul are clădiri înalte, construite în anii 1960, precum şi case locuite de câte o singură familie, cu grădini. De asemenea, are cartiere noi, unde am încercat să construim oraşul viitorului: fără emisii de dioxid de carbon, compact, ecologic.

După închiderea marelui şantier naval la începutul anilor 1980, populaţia oraşului a început să scadă, în principal din cauza ratelor ridicate ale şomajului. A fost nevoie de timp pentru a înlocui această imagine negativă a oraşului cu una pozitivă – un mediu plăcut de locuit, un pionier în materie de politici de mediu şi conştientizare, un oraş al comerţului echitabil, ecologic şi curat şi aşa mai departe.

Cum poate fi un oraş făcut să fie durabil?

Primăria oraşului Malmö şi-a prezentat obiectivele generale în materie de mediu într-un program pe termen lung convenit la nivelul întregului spectru politic. Programul de mediu prevede că administraţia oraşului Malmö va deveni neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în 2020, iar întreaga municipalitate va funcţiona 100 % pe bază de energie regenerabilă până în 2030. Există, de asemenea, obiective care vizează reducerea consumului de energie pe cap de locuitor, precum şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Programul de mediu prevede, de asemenea, utilizarea mai durabilă a resurselor, inclusiv a apei, a terenurilor şi a biodiversităţii în oraş, precum şi în zonele limitrofe. De asemenea, intenţionăm să creăm un mediu plăcut de trai pentru toţi locuitorii, cu alte cuvinte, să contribuim la construcţia oraşului viitorului.

Cum se transpun aceste obiective în proiecte concrete?

Pe baza programului de mediu, Primăria din Malmö adoptă planuri de acţiune cu obiective mai specifice. De exemplu, unul dintre obiectivele concrete din planul nostru de acţiune stipulează că, până în 2015, 40 % din deşeurile organice trebuie să fie introduse în producţia de biogaz. Un obiectiv concret ca acesta necesită luarea de măsuri la niveluri diferite şi în etape diferite. Gospodăriile trebuie să sorteze o mai mare parte din deşeurile pe care le produc. Autorităţile de gestionare a deşeurilor trebuie să se pregătească pentru colectarea unei cantităţi mai mari de deşeuri organice. În sfârşit, pentru a converti cantitatea mai mare de deşeuri organice în biogaz, avem nevoie de centrale noi sau de suplimentarea capacităţii centralelor existente.

Unele dintre obiective, cum ar fi ratele mai mari de sortare în gospodării, pot fi atinse prin campanii de informare. Altele ar putea necesita investiţii în infrastructură, inclusiv utilaje de colectare a deşeurilor şi centrale energetice.

La fel ca în acest exemplu, un obiectiv concret necesită implicarea unui număr mare de actori diferiţi. Pentru a da viaţă acestor proiecte, trebuie să fim constant în dialog cu societatea civilă, instituţiile publice şi sectorul privat. Multe dintre proiectele noastre primesc fonduri de la Uniunea Europeană.

Cum se implică sau cum contribuie locuitorii?

O componentă esenţială a programului nostru de mediu este ceea ce numim „facilitarea acţiunilor corecte". Trebuie să le oferim locuitorilor posibilitatea de a opta pentru alternativele mai durabile, inclusiv să facilităm utilizarea transportului public şi gestionarea îmbunătăţită a deşeurilor.

Atunci când vorbim despre schimbarea comportamentului, cunoaşterea este vitală. Abordarea noastră se bazează pe a le permite locuitorilor noştri să ia decizii informate. Ce înseamnă decizia lor de a se deplasa cu maşina pentru calitatea aerului din oraş şi pentru trafic, comparativ cu utilizarea transportului public?

Unul dintre obiectivele noastre este să facem oraşul durabil din punct de vedere social, cu o mai mare interacţiune între oamenii care locuiesc în diferite zone ale oraşului. Aceasta presupune crearea de spaţii şi posibilităţi pentru ca locuitorii din Malmö să se reunească, precum spaţii verzi sau festivaluri. Aceasta contribuie, de asemenea, atât la promovarea unei imagini pozitive a oraşului, cât şi la îmbunătăţirea mediului de locuit.

Recycling boxes

(c) Daniel Skog

Cât de mult timp este necesar pentru transformarea unui oraş ca Malmö într-un oral pe deplin durabil?

Fiecare oraş are un punct de plecare diferit. Depinde de infrastructura existentă, de obiectivele şi priorităţile politice. Malmö are un avantaj comparativ cu majoritatea oraşelor europene. Această viziune de perspectivă este pusă în aplicare din anii 1990. Ca urmare, avem părţi ale oraşului deja construite şi dezvoltate ţinând cont de această viziune.

Vorbim despre proiecte foarte concrete şi de probleme concrete şi avem o mai bună înţelegere a sarcinilor de îndeplinit. Astfel că, în acest sens, suntem printre primii în Europa.

În cartierele unde acţionăm de 15 ani, putem observa că programul are propriul său ritm. Unele proiecte, precum sortarea şi reciclarea deşeurilor ar putea avea nevoie de 5 până la 10 ani pentru a fi puse în aplicare, dar pentru ca percepţia publică să se schimbe ar putea fi nevoie de până la o generaţie. Alte cazuri, inclusiv transformarea clădirilor existente ar putea necesita chiar mai mult timp.

Tranziţia are cu siguranţă loc cu paşi mici. Autorităţile publice au un anumit rol în facilitarea acestei tranziţii, nu doar prin crearea unui cadru, ci şi prin asumarea rolului de exemplu.

Care sunt principalele provocări?

În opinia mea, cea mai mare provocare este planificarea pe termen lung; cu alte cuvinte, renunţarea la planificarea pe termen scurt şi mediu. Politicienii sunt aleşi pentru mandate de patru sau cinci ani, iar priorităţile lor în materie de politici se pot schimba după alegeri sau în timpul mandatului. Acelaşi lucru este valabil pentru întreprinderi. O decizie de a investi depinde de cât de mult se poate câştiga în schimb şi când. Atunci când vorbim despre construcţia oraşelor durabile, privim în fapt numeroase elemente diferite, aşa cum am menţionat anterior.

Trebuie să planificăm şi să ne pregătim pentru un orizont care depăşeşte planurile noastre de acţiune de 5 până la 10 ani. De exemplu, clădirile pe care le construim acum ar putea efectiv să fie încă în uz în 2100. Luăm în considerare factori precum viitorul necesar de energie sau utilizarea clădirilor atunci când le proiectăm? Trebuie să fim vizionari şi flexibili în acelaşi timp. Poate că încă nu există răspunsuri clare la aceste întrebări, dar cu siguranţă ele merită să fie avute în vedere.

Roland Zinkernagel

Roland Zinkernagel

Roland Zinkernagel lucrează în cadrul departamentului de mediu al primăriei oraşului Malmö.

Conţinut similar

Related briefings

Geographic coverage

Europe
Acţiuni asupra documentului
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100