Tranziţia către o economie ecologică

Schimba limba
Article Publicată 2014-08-17 Data ultimei modificări 2016-04-22 11:32
Calitatea vieţii noastre, sănătatea şi locurile noastre de muncă depind de mediul înconjurător. Totuşi, modul şi viteza cu care utilizăm resursele naturale în prezent riscă să ne compromită bunăstarea, precum şi capacitatea naturii de a ne oferi ceea ce avem nevoie. Trebuie să transformăm fundamental modul în care producem, în care consumăm şi în care trăim. Trebuie să transformăm economia într-una ecologică, iar tranziţia trebuie să înceapă astăzi.

 Image © Gülcin Karadeniz

Resursele planetei noastre sunt limitate, iar în prezent extragem şi utilizăm mai multe resurse decât ne poate oferi planeta în mod durabil. Resursele naturale alimentează producţia şi consumul, creând în acelaşi timp bogăţie şi locuri de muncă şi contribuind astfel la calitatea vieţii şi la bunăstarea noastră.

Tot ce vedem în jurul nostru provine din natură. Într-o formă sau alta, casele, maşinile, bicicletele, alimentele, hainele noastre şi energia pe care o utilizăm au făcut şi fac parte din mediu. Extragem materiile prime, le prelucrăm şi construim comunităţile în care trăim. Această legătură cu mediul şi dependenţa faţă de acesta au fost întotdeauna esenţiale pentru existenţa noastră.

Modul în care consumăm resursele are însă şi partea sa mai puţin plăcută. În fapt, exercităm o presiune atât de mare asupra mediului, încât riscăm să îi diminuăm capacitatea de a ne oferi resursele de care vom avea nevoie în viitor.

În urma activităţilor noastre se eliberează poluanţi în atmosferă şi materiale plastice în oceane. Ecosistemele noastre se modifică mai rapid decât înainte, cu viteze nenaturale. Dezvoltarea comerţului a generat apariţia unor noi specii care pot invada ecosisteme întregi. Schimbările climatice modifică tiparele de precipitaţii. Recoltele devin mai puţin previzibile, ceea ce determină creşteri foarte mari ale preţurilor la alimente. Putem observa cu claritate că unele regiuni şi ţări sunt mai vulnerabile decât altele. Totuşi, unele consecinţe ale impactului asupra mediului, precum poluarea aerului, afectează pe toată lumea, chiar dacă în măsură diferită.

Presiunile viitoare ne cer să acţionăm astăzi

Consumul şi producţia actuală sunt deja nesustenabile, în condiţiile în care populaţia planetei a depăşit 7 miliarde de locuitori, iar proiecţiile arată că va ajunge la aproximativ 9 miliarde până la jumătatea secolului, miliarde de oameni trăind încă în sărăcie şi aspirând la un standard de viaţă mai ridicat.

Modul în care utilizăm resursele degradează şi diminuează capitalul natural pe care îl vom avea la dispoziţie pentru a susţine bunăstarea generaţiilor viitoare. Aceasta înseamnă, cel puţin, că vor exista din ce în ce mai puţine terenuri şi din ce în ce mai puţină apă potabilă pe cap de locuitor pentru a produce alimentele de care vom avea nevoie.

Pentru a garanta calitatea vieţii noastre şi bunăstarea pe termen lung, va trebui să transformăm economia noastră într-una ecologică, iar tranziţia trebuie să înceapă astăzi. Dar cum putem realiza acest obiectiv? Cum putem transforma economia noastră într-o economie care conservă mediul, asigurând în acelaşi timp calitatea vieţii?

Stimularea utilizării eficiente a resurselor în Europa

Pentru început, economia noastră trebuie să fie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Va trebui efectiv să obţinem mai mult din mai puţin. Trebuie să reducem cantitatea de resurse pe care le extragem şi pe care le utilizăm.

Reducerea fluxului de materiale noi în procesele de producţie şi eficientizarea acestora din urmă sunt importante, dar acesta este doar un singur aspect. Trebuie, în egală măsură, să reducem pierderile de materiale şi deşeurile generate în timpul producţiei şi consumului.

Transformarea economiei noastre este posibilă, dar pentru a face acest lucru sunt necesare măsuri şi angajamente care să se întindă pe parcursul mai multor decenii. Europa a realizat progrese importante în privinţa sporirii utilizării eficiente a resurselor, însă mai sunt încă multe de făcut.

Mai multe strategii şi acte legislative ale UE, precum strategia Europa 2020, iniţiativa emblematică pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Directiva-cadru privind deşeurile sau cel de-al şaptelea program de acţiune pentru mediu, au fost deja instituite, în încercarea de a introduce dimensiunea durabilităţii în principalele activităţi economice, în perspectiva unei tranziţii pe termen lung.

Punerea integrală în aplicare a politicilor de acest fel ar oferi numeroase beneficii. Ar fi utilizate mai puţine resurse pentru producţie, iar acest lucru ar contribui la protecţia şi conservarea mediului. În acelaşi timp, economia ar beneficia de inovări fundamentale şi de o mai mare competitivitate pentru companiile din Europa.

Street market

(c) Gülcin Karadeniz

Reducerea deşeurilor

Să luăm drept exemplu deşeurile alimentare. Se estimează că între 30 % şi 50 % din alimentele din întreaga lume ajung deşeuri. Doar în UE, aruncăm peste 90 de milioane de tone de alimente anual, ceea ce corespunde unei cifre de aproximativ 180 kg pe cap de locuitor.

Deşeurile alimentare sunt generate în toate etapele lanţului de producţie şi de consum. Pentru fiecare aliment care nu este consumat, risipim energia, apa, forţa de muncă şi terenul care au fost utilizate pentru a-l produce. Gazele cu efect de seră şi îngrăşămintele eliberate în natură contribuie la degradarea mediului.

Am putea schimba sistemul alimentar pentru a preveni deşeurile alimentare, în aşa fel încât consumatorii, marile magazine şi producătorii de alimente să lucreze împreună pentru a se produce, a se vinde şi a se cumpăra doar ceea ce se va şi mânca?

Am putea oare să utilizăm produsele aflate la sfârşitul ciclului de viaţă – „resturi" ale unui proces de producţie – ca resurse pentru un alt proces de producţie? Am putea să creăm o „economie circulară" care să genereze o pierdere cât mai redusă cu putinţă? O mai bună gestionare a deşeurilor noastre municipale arată că potenţialele câştiguri, atât în termeni economici, cât şi în termeni de mediu sunt imense.

Ecologizarea unei întregi economii – economia europeană şi, în cele din urmă, economia globală – reprezintă o sarcină uriaşă. Aceasta implică integrarea consumului durabil al resurselor în fiecare aspect al vieţii noastre.

Proiectele de ecoinovare, energiile regenerabile şi cercetarea, în general, au împreună un rol esenţial în crearea unor produse şi procese îmbunătăţite şi în reducerea deşeurilor. Comunitatea de afaceri, în colaborare cu autorităţile publice şi societatea civilă, ar putea pune în aplicare soluţii durabile, care să fie apoi adoptate la nivel general în societate. De exemplu, am putea crea un sistem în care „să închiriem" sau „să împrumutăm" produse precum unelte şi autoturisme, în loc să le deţinem în proprietate, şi în care am avea nevoie de mai puţine astfel de produse pentru nevoile noastre?

Noi, consumatorii...

Trebuie să facem în aşa fel încât economia noastră să devină mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi să reducem cantitatea de deşeuri – sau pierderi – pe care le generează. Sectorul economic ne oferă anumite instrumente pentru a estima costurile şi pierderile, precum şi unele sugestii despre cum am putea include preocupările legate de mediu în deciziile economice pe care le luăm. În acelaşi timp însă, avem nevoie de mai multă inovare, de mai multă cercetare şi, cu siguranţă, de o perspectivă pe termen lung.

În calitate de consumatori, cu toţii avem un rol în sprijinirea tranziţiei către economia ecologică. Comportamentul nostru de consumatori este influenţat în bună măsură de cei din jurul nostru şi de contextul social, de impuls şi de opţiunile care ne sunt puse la dispoziţie. Pe parcursul istoriei, tiparele de consum au evoluat permanent. Putem utiliza această flexibilitate în avantajul nostru şi ne putem îndrepta către durabilitate.

Indiferent de nivelul veniturilor noastre şi de locul în care trăim, sănătatea şi bunăstarea noastră depind de mediu. Cu toţii avem o miză în bunăstarea mediului.

Ediţia din 2014 a Semnalelor de mediu analizează mai atent aceste aspecte.

Hans Bruyninckx

Hans Bruyninckx
Director executiv

Conţinut similar

Geographic coverage

Europe
Acţiuni asupra documentului
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100