Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Aerul pe care îl respirăm / Semnale de mediu 2013 / Articole / Schimbările climatice și aerul

Schimbările climatice și aerul

Schimba limba
Clima de pe planeta noastră se schimbă. Numeroase gaze care determină schimbările climatice sunt și poluanţi atmosferici cunoscuţi, care ne afectează sănătatea și mediul. În numeroase moduri, îmbunătăţirea calităţii aerului poate stimula, de asemenea, eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și invers, dar nu întotdeauna. Provocarea cu care ne confruntăm este de a asigura faptul că politicile în materie de schimbări climatice și aer se axează pe scenarii reciproc avantajoase.

 Image © Ace & Ace/EEA

Încălzirea globală cauzează lungi perioade de secetă. Seceta favorizează creșterea numărului de incendii forestiere.

Ivan Beshev, Bulgaria (ImaginAIR)

În 2009, o echipă comună de cercetători din Regatul Unit și Germania au realizat un studiu în largul coastei Norvegiei cu un tip de sonar utilizat în mod normal pentru căutarea bancurilor de pești. Echipa nu se afla însă în căutarea peștilor, ci dorea să observe comportamentul unuia dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, metanul, eliberat în urma „topirii” albiei mării. Constatările lor au fost doar unele din lunga serie de avertismente formulate în timp cu privire la potenţialul impact al schimbărilor climatice.

În regiunile din vecinătatea zonelor polare, o parte din teren sau albia mării este în permanenţă îngheţată. Potrivit unor estimări, acest strat – numit permafrost – conţine dublul cantităţii de carbon aflat în prezent în atmosferă. În condiţii de încălzire, acest carbon poate fi eliberat din biomasa aflată în putrefacţie fie sub formă de dioxid de carbon, fie sub formă de metan.

„Metanul este un gaz cu efect de seră de peste 20 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon”, avertizează prof. Peter Wadhams de la Universitatea Cambridge. „Prin urmare, în prezent ne confruntăm cu riscul continuării încălzirii globale și chiar cu accelerarea topirii calotei glaciare în regiunea Arctică”.

Emisiile de metan provin de la activităţile umane (în special agricultura, producţia de energie și gestionarea deșeurilor) și din surse naturale. Odată eliberat în atmosferă, metanul are o durată de viaţă de aproximativ 12 ani. Deși se consideră că este un gaz cu o durată de viaţă relativ redusă, aceasta este suficient de lungă pentru a fi transportat către alte regiuni. În plus, fiind un gaz cu efect de seră, metanul contribuie, de asemenea, la formarea ozonului de la nivelul solului, care este în sine un poluant major care afectează sănătatea umană și mediul în Europa.

Particulele pot avea un efect de încălzire sau de răcire

Dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al încălzirii globale și al schimbărilor climatice, însă nu este singurul. Mulţi alţi compuși gazoși sau solizi, cunoscuţi drept „factori determinanţi ai schimbărilor climatice”, au o influenţă asupra cantităţii de energie solară (inclusiv căldură) reţinută de Pământ și asupra cantităţii reflectate înapoi în spaţiu. Printre acești factori determinanţi se numără principalii poluanţi ai aerului, precum ozonul, metanul, particulele și oxidul de diazot.

Particulele sunt un poluant complex. În funcţie de compoziţia lor, acestea pot avea un efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale sau globale. De exemplu, carbonul negru, unul dintre componenţii particulelor fine și rezultatul arderii incomplete a combustibililor, absoarbe radiaţiile solare și infraroșii din atmosferă și are astfel un efect de încălzire.

Alte tipuri de particule, care conţin compuși ai sulfului sau azotului, au un efect opus. Aceștia tind să acţioneze ca oglinzi minuscule, care reflectă energia solară conducând astfel la răcire. În termeni simpli, depinde de culoarea particulei. Particulele „albe” tind să reflecte razele soarelui, în timp ce particulele „negre” sau „maronii” tind să le absoarbă.

Un fenomen similar apare la nivelul solului. Unele dintre particule se depun odată cu ploaia sau zăpada, sau pur și simplu aterizează pe suprafaţa Pământului. Carbonul negru, însă, poate fi transportat la distanţe foarte mari de locul de origine și se poate depune pe stratul de zăpadă și de gheaţă. În ultimii ani, depunerile de carbon negru în regiunea Arctică au înnegrit din ce în ce mai mult suprafaţa albă și au redus reflectivitatea a acesteia, ceea ce înseamnă că planeta noastră reţine mai multă căldură. Odată cu această căldură suplimentară, dimensiunea suprafeţei albe se diminuează cu și mai mare rapiditate în regiunea Arctică.

Este interesant de menţionat că numeroase procese legate de climă sunt controlate nu de componenţii principali ai atmosferei noastre, ci de unele gaze care se găsesc doar în cantităţi foarte mici. Cel mai frecvent dintre aceste așa-numite gaze reziduale, dioxidul de carbon, reprezintă doar 0,0391 % of din aer. Orice variaţie a acestor cantităţi foarte mici are capacitatea de ne afecta și modifica climatul.

Mai multă sau mai puţină ploaie?

„Culoarea” nu este singurul mod în care particulele suspendate în aer sau depuse pe sol pot afecta climatul. O parte a aerului nostru constă în vapori de apă – molecule minuscule de apă suspendate în aer. Norii pe care îi cunoaștem cu toţii reprezintă forma mai condensată a acestor molecule minuscule. Particulele au un rol important în modul în care norii se formează, durata acestora, cantitatea de radiaţii solare pe care le pot reflecta, tipul de precipitaţii pe care le generează și locul în care se produce acest fenomen etc. Norii sunt în mod evident esenţiali pentru climatul nostru; concentraţiile și compoziţia particulelor poate chiar să schimbe momentul și locul în care se produc precipitaţiile.

Schimbările legate de frecvenţa și volumul precipitaţiilor au costuri economice și sociale reale, deoarece tind să afecteze producţia de alimente la nivel global și, în consecinţă, preţul alimentelor.

Raportul AEM „Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012” (Schimbările climatice, impact și vulnerabilităţi în Europa 2012) relevă că toate regiunile din Europa sunt afectate de schimbările climatice, care provoacă o varietate de impacturi asupra societăţii, ecosistemelor și sănătăţii umane. Potrivit raportului, în întreaga Europă au fost observate temperaturi medii mai ridicate, în combinaţie cu scăderea precipitaţiilor în regiunile sudice și creșterea precipitaţiilor în Europa de Nord. În plus, calotele glaciare și gheţarii se topesc, iar nivelul mării este în creștere. Toate aceste tendinţe se preconizează că vor continua.

ImaginAIR: Astronauts of the polluted Earth

(c) Dovile Zubyte, ImaginAIR/EEA

Relaţia dintre schimbările climatice și calitatea aerului

Deși nu avem o înţelegere completă asupra modului în care schimbările climatice ar putea afecta calitatea aerului și invers, cercetările recente indică faptul că această relaţie reciprocă ar putea fi mai puternică decât s-a estimat anterior. În evaluările sale din 2007, Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice – organismul internaţional înfiinţat pentru evaluarea schimbărilor climatice – prevede o scădere a calităţii aerului în orașe în viitor, din cauza schimbărilor climatice.

În numeroase regiuni din întreaga lume, se preconizează că schimbările climatice vor afecta condiţiile meteorologice locale, inclusiv frecvenţa valurilor de căldură și a episoadelor în care aerul stagnează. Mai multă lumină solară și temperaturile mai ridicate ar putea nu doar să prelungească perioadele de timp în care nivelurile de ozon sunt ridicate, ci ar putea, de asemenea, să agraveze în și mai mare măsură concentraţiile de vârf de ozon. Acest lucru cu siguranţă nu este o veste bună pentru sudul Europei, care se confruntă deja cu episoade în care nivelul ozonolui la sol este excesiv.

În urma discuţiilor la nivel internaţional privind atenuarea schimbărilor climatice s-a convenit limitarea creșterii temperaturii medii globale la 2 °C peste nivelurile erei pre-industriale. Nu este încă sigur dacă se va reuși reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în mod suficient pentru a se atinge obiectivul acestor 2 grade. Pe baza mai multor traiectorii ale emisiilor, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a identificat diferenţe între actualele angajamente privind reducerea emisiilor și scăderile de care este nevoie pentru atingerea obiectivului. Este clar că sunt necesare eforturi mai susţinute pentru reducerea în mai mare măsură a emisiilor, pentru a ne crește șansele de limitare a creșterii temperaturii la 2 grade.

În legătură cu unele regiuni – precum regiunea Arctică – încălzirea preconizată este mult mai mare. Temperaturile mai mari atat deasupra oceanelor, cât și deasupra uscatului se așteaptă să afecteze nivelurile de umiditate din atmosferă ceea ce, la rândul său ar putea afecta precipitaţiile. Nu se cunoaște încă suficient de clar măsura în care concentraţiile mai mari sau mai mici de vapori de apă în atmosferă ar putea afecta modelele de precipitaţii sau climatul global și local.

Totuși, măsura impactului schimbărilor climatice va depinde în parte de modul în care diferitele regiuni se adaptează la schimbările climatice. Acţiuni de adaptare – de la îmbunătăţirea planurilor de urbanism la adaptarea infrastructurii, precum clădirile și transporturile – se desfășoară deja în întreaga Europă, dar vor fi necesare mai multe astfel de acţiuni în viitor. Există un spectru larg de măsuri care pot fi utilizate pentru adaptarea la schimbările climatice. De exemplu, plantarea copacilor și creșterea suprafeţei spaţiilor verzi (parcuri) în zonele urbane reduc efectele negative ale valurilor de căldură, îmbunătăţind în același timp calitatea aerului.

ImaginAIR: Windmills

(c) Bojan Bonifacic, ImaginAIR/EEA

Scenarii reciproc avantajoase

Mulţi factori determinanţi ai schimbărilor climatice sunt poluanţi cunoscuţi ai aerului. Măsurile care au ca scop reducerea emisiilor de carbon negru sau de precursori de ozon sunt benefice atât pentru sănătatea umană, cât și pentru climă. Gazele cu efect de seră și poluanţii aerului provin din aceleași surse de emisii. Astfel, există potenţiale beneficii care pot fi obţinute prin limitarea gazelor cu efect de seră sau a poluanţilor atmosferici.

Uniunea Europeană urmărește ca economia sa să devină mai competitivă, să fie mai puţin dependentă de combustibilii fosili și să aibă un impact mai redus asupra mediului până în 2050. În termeni concreţi Comisia Europeană vizează reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră în UE cu 80–95 % comparativ cu nivelurile din 1990, până la acea dată.

Tranziţia la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon nu poate fi realizată fără regândirea consumului de energie în Uniune. Aceste obiective de politică vizează o reducere a cererii de energie finală, o utilizare mai eficientă a energiei, o mai mare proporţie de energie regenerabilă (de exemplu, energie solară, eoliană, geotermală și hidroenergie) și utilizarea în mai mică măsură a combustibililor fosili. Se prevede, de asemenea, o mai largă aplicare a tehnologiilor noi, precum captura și depozitarea dioxidului de carbon, care presupun capturarea emisiilor de carbon de la o unitate industrială și depozitarea acestora în subsol, în principal în formaţiuni geografice de unde nu poate fi eliberat în atmosferă.

Unele dintre aceste tehnologii – în special captarea și depozitarea dioxidului de carbon – pot să nu fie întotdeauna cea mai bună soluţie pe termen lung. Totuși, prin prevenirea eliberării unor cantităţi mari de dioxid de carbon în atmosferă pe termen scurt și mediu, ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice până în momentul în care schimbările structurale pe termen lung încep să fie eficace.

Numeroase studii confirmă că politicile eficace privind schimbările climatice și calitatea aerului prezintă avantaje reciproce. Politicile care vizează reducerea poluanţilor atmosferici ar putea contribui la menţinerea creșterii medii a temperaturii sub două grade. De asemenea, politicile din domeniul schimbărilor climatice care vizează reducerea emisiilor de carbon negru și metan ar putea reduce daunele provocate sănătăţii noastre și mediului.

Însă nu toate politicile privind schimbările climatice și calitatea aerului sunt în mod necesar reciproc avantajoase. Tehnologia utilizată are un rol important. De exemplu, unele dintre tehnologiile utilizate pentru captura și depozitarea dioxidului de carbon ar putea ajuta la îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa, dar altele ar putea să nu aibă același efect. În mod similar, înlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră și să contribuie la îndeplinirea obiectivele privind schimbările climatice, dar în același timp ar putea crește emisiile de particule și de alţi poluanţi atmosferici cancerigeni, deteriorând astfel calitatea aerului în Europa.

Europa va trebui să facă faţă provocării de a asigura că politicile în domeniul aerului și schimbărilor climatice din următorul deceniu promovează și investesc în scenarii reciproc avantajoase care se consolidează reciproc.

ImaginAIR: Vicious circle

(c) Ivan Beshev, ImaginAIR/EEA

Informaţii suplimentare

Conţinut similar

Indicatori similari

Publicaţii similare

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului

Observații

Înscrieţi-vă acum!
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Momentan avem 33163 abonaţi. Frecvență: 3-4 e-mailuri / lună.
Arhivă notificări
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100