Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2012 / Interviu / O perspectivă europeană a durabilităţii

O perspectivă europeană a durabilităţii

Schimba limba
Printr-o serie de măsuri legislative, obiectivul factorilor de decizie politică ai UE este de a „eficientiza” Europa în planul resurselor. Însă cum stabilește Europa un echilibru între economie și natură? În contextul conferinţei Rio+20, ce înseamnă durabilitatea pentru UE și lumea în curs de dezvoltare? Iată un punct de vedere.
City bicycles

City bicycles  Image © Istock

Interviu cu Gerben-Jan Gerbrandy

Gerben-Jan Gerbrandy a fost deputat în Parlamentul European în Alianţa Liberalilor și Democraţilor pentru grupul Europa din 2009. Este un politician din Partidul Liberal Olandez “Democraţii 66”.

Care este cea mai mare problemă cu care se confruntă mediul? Cum putem aborda această problemă?

„Cea mai mare problemă este exploatarea în exces a resurselor naturale. Consumul uman depășește limitele naturale ale planetei noastre. Modul nostru de viaţă, mai exact modul în care ne conducem economia, pur și simplu nu este durabil.

Populaţia lumii va atinge nouă miliarde de oameni în câteva decenii și va avea nevoie de mai multă hrană în proporţie de 70 %. În consecinţă, o a doua problemă este de a identifica mijloace pentru a ne hrăni populaţia în creștere când ne confruntăm deja cu lipsa multor resurse.

Pentru a rezolva aceste probleme, trebuie să ne adaptăm bazele economiei. Spre exemplu, economiile noastre nu dau valoare economică multor beneficii pe care le primim gratuit. Valoarea unei păduri este luată în considerare atunci când este transformată în cherestea, nu atunci când este păstrată intactă. Valoarea resurselor naturale ar trebui să se reflecte într-un fel în economie.”

Oare putem schimba cu adevărat bazele economiei noastre?

„Depunem eforturi în acest sens. Cred că suntem foarte aproape de a găsi mijloace pentru a include întreaga valoare a resurselor naturale în economie.

Însă, ceea ce este mai important, există trei factori care determină industria să devină mult mai eficientă în planul resurselor. Primul este lipsa resurselor. Observăm de fapt ceea ce eu numesc „o revoluţie industrială verde”. Lipsa resurselor determină întreprinderile să dezvolte procese pentru recuperarea și refolosirea resurselor, sau să caute alte mijloace pentru a utiliza resursele în mod eficient.

Presiunea asupra consumatorului este un alt factor determinant. Priviţi reclamele. Producătorii de mașini de marcă nu mai vorbesc despre viteză, ci despre performanţa de mediu. În plus, oamenii sunt mult mai conștienţi de imaginea întreprinderii la care lucrează.

Al treilea factor determinant este legislaţia. Trebuie să îmbunătăţim în permanenţă legislaţia de mediu deoarece nu se poate realiza orice prin presiuni comerciale, lipsa resurselor și presiunea asupra consumatorului.”

Care este cel mai important factor care determină alegerile consumatorului?

Copyright: Thinkstock„Cu siguranţă, preţul. Pentru o mare parte a societăţii, a alege din alte motive decât preţul este un lux. Însă este încă posibil să alegem să consumăm produse alimentare locale și de sezon, sau produse proaspete, deseori acestea fiind chiar ieftine. Există beneficii evidente pentru sănătatea acelor oameni și pentru societate, în general.

Identificarea unei opţiuni mai durabile depinde de infrastructură și de sensibilizarea oamenilor cu privire la impactul lor asupra mediului. Dacă nu există o infrastructură de transport în comun, nu ne putem aștepta ca oamenii să nu mai meargă cu mașina la muncă.

Sau, în cazul legislaţiei, dacă nu putem explica valoarea anumitor reguli sau legi, ar fi aproape imposibil să le punem în aplicare. Trebuie să implicăm oamenii și să îi convingem.

Aceasta presupune deseori transpunerea cunoștinţelor știinţifice în limbajul comun nu numai pentru binele cetăţenilor ci și pentru cel al factorilor de decizie politică.”

Ce ar determina „succesul” conferinţei Rio+20?

„Avem nevoie de rezultate concrete, precum un acord privind un nou cadru instituţional sau obiective specifice privind economia verde. Însă chiar și fără rezultate concrete, conferinţa poate avea o influenţă foarte mare.

Sunt întru totul în favoarea instituirii unui tribunal internaţional pentru infracţiuni privind mediul sau a înfiinţării unei instituţii care să prevină tipul de blocaje cu care ne-am confruntat în cadrul rundelor recente de negocieri pe teme de mediu.

Indiferent de progresele înregistrate cu privire la înfiinţarea unor astfel de instituţii, numai simplul fapt că discutăm și încercăm să găsim soluţii comune este deja un pas uriaș înainte. Până nu demult, negocierile pe teme de mediu la nivel global au împărţit lumea în două: ţările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

Cred că ne îndepărtăm de această abordare bipolară. Datorită faptului că depind mai mult din punct de vedere economic de resursele naturale, multe ţări în curs de dezvoltare vor fi printre primele afectate de lipsa mondială de resurse. Dacă la conferinţa de la Rio multe dintre aceste ţări vor fi convinse să adopte mai multe practice durabile, voi considera că aceasta are un succes enorm.”

Ar putea oare Europa, în acest context, să ajute lumea în curs de dezvoltare?

„Conceptul de economie verde nu este important numai pentru ţările dezvoltate; acesta prevede de fapt o perspectivă mai amplă. În acest moment, multe ţări în curs de dezvoltare își vând resursele naturale la preţuri foarte mici. Previziunile pe termen scurt sunt tentante, însă pot presupune și faptul că ţările își vând bunăstarea viitoare și dezvoltarea.

Însă cred că acest lucru se schimbă. Guvernele devin mai preocupate de implicaţiile pe termen lung ale exporturilor de resurse. În multe ţări în curs de dezvoltare, industria a început de asemenea să investească în durabilitate. Asemenea omologilor din ţările dezvoltate, acestea se confruntă cu o lipsă a resurselor. Aceasta reprezintă un stimulant financiar foarte puternic pentru întreprinderile din toată lumea.

Din punctul meu de vedere, cred că am putea ajuta deschizându-ne pieţele agricole și permiţând acestor ţări să producă mai multă valoare adăugată. În acest moment, companiile străine vin și extrag resurse, iar din partea localnicilor există un aport economic foarte mic.

În general, agricultura este esenţială. Dacă examinăm problemele legate de producţia de alimente la nivel global, este evident că avem nevoie de mai multe alimente, iar aceasta presupune creșterea randamentului de producţie în ţările în curs de dezvoltare. Un randament agricol crescut în ţările în curs de dezvoltare ar reduce totodată importurile lor de alimente.”

În calitate de cetăţean european, ce înseamnă pentru dumneavoastră „a trăi în mod durabil”?

„Înseamnă o serie de lucruri mărunte, și anume să port un pulover în loc să pornesc căldura, să folosesc mijloace de transport în comun în loc să merg cu mașina și, dacă este posibil, să nu merg cu avionul.

De asemenea, înseamnă să-mi sensibilizez copiii și pe alţii cu privire la conceptul durabilităţii și la efectele alegerilor pe care le fac zilnic. Nu pot spune că este întotdeauna posibil să evit zborul datorită funcţiei mele. Însă tocmai de aceea trebuie să facem ca zborul să devină mai durabil, alături de toate modelele noastre de consum care nu sunt durabile. Aceasta este problema economiei verzi.”

Gerben-Jan GerbrandyGerben-Jan Gerbrandy, Parlamentul European

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului
Tag-uri

Observații

Înscrieţi-vă acum!
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Momentan avem 33030 abonaţi. Frecvență: 3-4 e-mailuri / lună.
Arhivă notificări
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100