Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Deșeuri alimentare

Schimba limba
În jur de o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se depozitează ca deșeuri. Când peste un miliard de oameni din lume se duc la culcare înfometaţi, este imposibil să nu ne întrebăm ce se poate face. Însă deșeurile alimentare reprezintă nu numai o oportunitate pierdută de a-i hrăni pe cei flămânzi, ci și o pierdere substanţială de alte resurse precum solul, apa, energia și forţa de muncă.
Food waste

Food waste  Image © Istock

Bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni, cu toţii avem nevoie de alimente. Acestea reprezintă mult mai mult decât nutriţie și o varietate bogată de gusturi când le consumăm. Peste 4 miliarde de oameni depind de trei tipuri de culturi de bază — orez, porumb și grâu. Aceste trei culturi ne furnizează două treimi din consumul nostru de energie. Dat fiind că există peste 50 000 de specii de plante comestibile, meniul nostru zilnic pare de fapt foarte simplu, numai câteva sute de specii contribuind la aportul de alimente.

Fiindcă miliarde de oameni depind de câteva culturi de bază, creșterea preţurilor la alimente din 2006 în 2008 s-a resimţit peste tot în lume. Deși ţările în curs de dezvoltare au reușit în general să își hrănească populaţiile, mai există regiuni în Africa care se confruntă cu problema foametei. Aceasta s-a datorat nu numai faptului că piaţa a eșuat.

La schimbările climatice se adaugă presiunile exercitate asupra siguranţei alimentelor, iar unele regiuni simt tensiunea mai mult decât altele. Seceta, incendiile sau inundaţiile îngreunează în mod direct capacitatea de producţie. Din păcate, schimbările climatice afectează deseori ţările care sunt mai vulnerabile și care este posibil să nu aibă mijloacele de adaptare.

Însă, printre altele, alimentele reprezintă doar un alt „bun”. Producerea acestora necesită resurse precum solul și apa. Asemenea altor produse de pe piaţă, acestea sunt consumate sau folosite, și pot fi eliminate ca deșeuri. O cantitate semnificativă de alimente se elimină ca deșeuri, mai ales în ţările dezvoltate, iar aceasta înseamnă și eliminarea resurselor utilizate pentru producerea alimentelor respective.

Sectorul alimentar și cel al deșeurilor alimentare se află printre domeniile cheie evidenţiate pe „Foaia de parcurs spre Europa eficientă în planul resurselor” a Comisiei Europene din septembrie 2011. Deși este larg recunoscut faptul că eliminăm ca deșeuri o parte din alimentele pe care le producem, este destul de greu de făcut o estimare precisă. Comisia Europeană calculează faptul că, numai în UE, 90 de milioane de tone de alimente sau 180 de kg pe persoană sunt eliminate ca deșeuri în fiecare an. O mare parte din aceste alimente sunt încă potrivite pentru consumul uman.

Nu numai despre alimente

Copyright: Gülcin KaradenizImpacturile deșeurilor alimentare asupra mediului nu se limitează numai la utilizarea terenurilor și a apei. Conform foii de parcurs a Comisiei Europene, lanţul de valori alimentar și de băuturi din UE determină o rată de 17 % din emisiile noastre directe de gaze cu efect de seră și 28 % din utilizarea resurselor materiale.

Tristram Stuart, autorul și unul dintre organizatorii cheie ai iniţiativei „Feeding the 5k” (o iniţiativă de furnizare de alimente pentru 5 000 de oameni în Trafalgar Square în Londra), recunoaște că majoritatea ţărilor bogate aruncă între o treime și jumătate din toată cantitatea lor de alimente.

„Nu este numai o problemă a lumii bogate. Ţările în curs de dezvoltare se confruntă uneori cu niveluri de eliminare a alimentelor ca deșeuri la fel de ridicate ca și cele din ţările bogate, însă din motive foarte diferite. O mare parte din vină o are lipsa unei infrastructuri agricole adecvate, precum tehnologia post-recoltare. Puteţi estima că cel puţin o treime din aportul total de alimente din lume se aruncă”, spune Tristram.

Deșeurile alimentare se produc în fiecare fază a lanţului de producţie și de aprovizionare, precum și în faza de consum. Pentru aceasta pot exista multe motive. O parte din deșeurile alimentare sunt produse în urma aplicării legilor, care sunt deseori implementate pentru a proteja sănătatea umană. O altă parte poate fi legată de preferinţele și obiceiurile consumatorului. Toate fazele și motivele diferite trebuie să fie analizate și stabilite drept necesare pentru a reduce deșeurile alimentare.

Foaia de parcurs a Comisiei Europene impune „un efort combinat din partea fermierilor, a industriei alimentare, a comercianţilor cu amănuntul și a consumatorilor prin tehnici de producţie eficiente în planul resurselor, opţiuni durabile de alimente”. Obiectivul european este clar: reducerea la jumătate a cantităţii de alimente eliminate ca deșeuri în UE până în 2020. Unii deputaţi în Parlamentul European au stabilit anul 2013 drept „Anul european împotriva deșeurilor alimentare”.

„Nu există o soluţie unică pentru aceasta. Fiecare problemă în parte are nevoie de o soluţie diferită,” spune Tristram adăugând: „Vestea bună este că putem reduce impactul nostru asupra mediului, iar pentru aceasta nu trebuie să existe un sacrificiu. Aceasta nu înseamnă să cerem oamenilor să zboare mai puţin, să mănânce mai puţină carne sau să conducă mai puţin. Este posibil să trebuiască să facem și noi toate acestea. De fapt, este o oportunitate. Pur și simplu trebuie să încetăm să mai aruncăm alimentele și, dimpotrivă, să ne bucurăm de ele.”

Pentru mai multe informaţii

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului
Tag-uri

Observații

Înscrieţi-vă acum!
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Momentan avem 33079 abonaţi. Frecvență: 3-4 e-mailuri / lună.
Arhivă notificări
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100