Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2012 / Articole / Traiul într-o societate de consum

Traiul într-o societate de consum

Schimba limba
Decenii de creștere relativ constantă în Europa au schimbat modul nostru de trai. Producem și consumăm mai multe bunuri și servicii. Călătorim mai mult și trăim mai mult. Însă efectele pe care le au activităţile noastre economice asupra mediului pe plan autohton și în străinătate au devenit mai mari și mai vizibile. Legislaţia de mediu, atunci când este implementată corespunzător, produce efecte pe teren. Totuși, aruncând o privire asupra a ceea ce s-a schimbat în ultimii douăzeci de ani, putem afirma că ne dăm toată silinţa?
Consumer choices

Consumer choices  Image © Thinkstock

Când s-a născut Carlos Sanchez în 1989, trăiau în regiunea metropolitană mai mare a Madridului aproape 5 milioane de oameni. Familia lui Carlos trăia într-un apartament cu două camere din centrul orașului; nu aveau mașină, dar aveau televizor.

Familia lui Carlos nu era atunci singura familie spaniolă care nu avea mașină. În 1992, șase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Spania înregistra 332 de autoturisme la 1 000 de locuitori. Aproape două decenii mai târziu, în 2009, 480 de spanioli din 1 000 aveau mașini, puţin peste media Uniunii Europene.

Când Carlos avea cinci ani, familia Sanchez a cumpărat apartamentul alăturat și le-a unit pe cele două. Când a avut opt ani, aceștia au cumpărat prima lor mașină, însă una de ocazie.

Ne cultivăm alimentele cu îngrășăminte petrochimice și pesticide. Majoritatea materialelor noastre de construcţii, ca cimentul, plasticul și altele, sunt produse din combustibili fosili, la fel ca și majoritatea produselor farmaceutice. Hainele, sunt confecţionate în mare parte din fibre sintetice petrochimice. Transportul nostru, energia, căldura și lumina, toate acestea depind tot de combustibili fosili. Am construit o întreagă civilizaţie pe straturile de carbon exhumate, care s-au depus în Perioada Carboniferă.
… generaţiile viitoare care vor trăi peste cincizeci de mii de ani… poate ne vor caracteriza drept oameni ai combustibililor fosili, iar această perioadă o vor denumi Era Carbonică, așa cum considerăm noi perioadele trecute drept Epoca Bronzului și a Fierului.”

Jeremy Rifkin, Președinte al Fundaţiei privind Tendinţele Economice și consilier în cadrul Uniunii Europene. Fragment din cartea sa intitulată „A treia revoluţie industrială”

Societăţi în curs de îmbătrânire

Coyright: Stockxpert.comNu numai mijloacele noastre de transport s-au schimbat. S-au schimbat și societăţile noastre. Cu câteva excepţii, conform datelor din ultimii 20 de ani, numărul de copii născuţi de aceeași mamă nu s-a schimbat semnificativ în ţările UE. În 1992 femeile spaniole aveau în medie 1,32 copii, iar în 2010 această cifră a crescut ușor la 1,39, cu mult sub nivelul de înlocuire general acceptat de 2,1 copii născuţi de aceeași femeie. În 2009, rata fertilităţii în cele 27 de state membre ale UE era în jur de 1,5.

Cu toate acestea, populaţia UE crește în principal datorită imigraţiei. De asemenea, trăim mai mult și mai bine. În 2006, speranţa de viaţă la naștere era de 76 de ani pentru bărbaţi și 82 de ani pentru femei. La sfârșitul lui octombrie 2011, populaţia lumii a atins 7 miliarde de oameni. În ciuda unei scăderi a ratei fertilităţii în ultimele două decenii, se preconizează că populaţia lumii va crește în continuare până se va stabiliza la aproximativ 10 miliarde în 2100.

De asemenea, există o tendinţă de creștere a ratei urbanizării. Peste jumătate din populaţia lumii trăiește acum în mediu urban. În jur de trei sferturi din populaţia UE trăiește în mediu urban. Efectele sunt de asemenea vizibile în multe orașe europene, inclusiv în Madrid. Populaţia din zona metropolitană a Madridului a atins 6,3 milioane în 2011.

Creșterea pretutindeni

În ultimele două decenii, Spania, ca multe alte ţări europene, a avut o creștere economică constantă, a realizat creșterea veniturilor și, până nu demult, a adoptat ceea ce părea o soluţie reală pentru problema șomajului din Spania. Creșterea economică a fost alimentată de împrumuturi disponibile pe loc, atât publice cât și private, abundenţa de materii prime și afluxul de imigranţi din America Centrală și de Sud și Africa.

Când s-a născut Carlos, în afară de câteva reţele interconectate de tehnologie a informaţiei, internetul nu exista așa cum îl știm noi astăzi. Telefoanele mobile erau rare, greu de purtat și inabordabile pentru majoritatea oamenilor. Nu se auzise de comunităţi online sau reţele de socializare. Pentru multe comunităţi de pe planetă, „tehnologia” însemna aprovizionarea fiabilă cu curent electric. Telefonul era costisitor și nu era întotdeauna accesibil. Vacanţele în străinătate erau numai pentru cei privilegiaţi, care erau puţini.

În ciuda mai multor recesiuni din ultimii 20 de ani, economia Uniunii Europene a crescut cu 40 %, cu o medie puţin mai ridicată în ţările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 și 2007. În cazul Spaniei asocierea construcţiilor cu turismul a fost un factor de creștere deosebit de important. În alte ţări europene, creșterea economică a fost determinată și de sectoare ca serviciile și industria.

Carlos locuiește și acum cu părinţii săi la aceeași adresă. Fiecare are mașină și telefon mobil. Stilul de viaţă al familiei Sanchez nu este neobișnuit conform standardelor europene.

Amprenta de ansamblu la nivel global

Impactul Europei asupra mediului a crescut în paralel cu creșterea economică din Europa și din lume. Comerţul a fost esenţial pentru prosperitatea Europei și a ţărilor în curs de dezvoltare, și totodată pentru propagarea efectelor asupra mediului produse prin activităţile noastre.

În 2008, Uniunea Europeană a importat de șase ori mai multe materiale decât a exportat, din punct de vedere al volumului. Diferenţa se datorează aproape în totalitate nivelului ridicat de importuri de combustibil și produse miniere.

Politica e funcţională dacă este bine concepută și aplicată

Încă dinainte de Summitul Pământului de la Rio din 1992, exista o recunoaștere globală în creștere a unei nevoi urgente de a aborda probleme de mediu. Legislaţia de mediu a UE există de la începutul anilor 1970, iar experienţa arată că, dacă este aplicată efectiv, legislaţia de mediu dă rezultate.

Spre exemplu, Directiva UE din 1979 referitoare la păsările sălbatice și Directiva din 1992 referitoare la habitate oferă un cadru legal pentru zonele protejate ale Europei. Uniunea Europeană a desemnat și a inclus peste 17 % din suprafaţa sa teritorială și peste 160 000 km2 de zonă maritimă în reţeaua sa de protecţie a naturii intitulată „Natura 2000”. Deși multe specii și habitate europene sunt încă ameninţate cu dispariţia, Natura 2000 reprezintă un pas important în direcţia bună.

Au existat și alte politici de mediu cu un efect pozitiv asupra mediului din Europa. Calitatea aerului s-a ameliorat mult în ultimele două decenii. Însă poluarea aerului la mare distanţă și unii poluanţi ai aerului la nivel local continuă să ne afecteze sănătatea. Calitatea apelor europene s-a îmbunătăţit, de asemenea, considerabil mulţumită legislaţiei europene, însă majoritatea poluanţilor evacuaţi în atmosferă, apă și pe pământ nu dispar atât de ușor. Dimpotrivă, se acumulează.

Uniunea Europeană a început totodată să rupă legătura dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră. Emisiile globale continuă însă să crească, contribuind astfel la concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă și din oceane.

Copyright: ThinkstockO tendinţă asemănătoare există și în ceea ce privește consumul de materiale. Economia europeană produce mai mult folosind mai puţine resurse. Însă folosim mult mai multe resurse decât ne poate oferi masa teritorială și maritimă europeană. UE încă produce cantităţi mari de deșeuri, însă reciclează și refolosește din ce în ce mai mult din aceste cantităţi.

Din păcate, atunci când încercăm să rezolvăm o problemă de mediu, ne dăm seama că aspectele de mediu nu pot fi abordate separat și pe rând, ci trebuie integrate în politicile economice, în planificarea urbană, politicile de pescuit și cele agricole ș.a.m.d.

Spre exemplu, captarea de apă afectează calitatea și cantitatea de apă de la sursă și din aval. Când cantitatea de apă la sursă scade din cauza unei captări de proporţii, poluanţii emiși în apă sunt mai puţin diluaţi și afectează mai mult speciile care depind de acel corp de apă. Pentru a putea proiecta și realiza îmbunătăţiri importante ale calităţii apei, trebuie să clarificăm totodată de ce apa este captată iniţial.

Schimbarea cu pași mici

În ciuda lipsurilor din cunoașterea noastră, tendinţele de mediu pe care le vedem în zilele noastre impun luarea unor măsuri decisive și imediate care să implice factorii de decizie politică, întreprinderile și cetăţenii. În cazul unei desfășurări normale a activităţilor, despăduririle la nivel mondial vor continua să se producă în proporţii critice, iar temperaturile medii la nivel mondial ar putea crește cu 6,4 C până la sfârșitul secolului. Creșterea nivelului mării va pune în pericol una dintre resursele noastre cele mai valoroase, și anume uscatul, în insulele de mică altitudine și în zonele de coastă.

Finalizarea și punerea în aplicare a negocierilor internaţionale durează deseori ani de zile. Legislaţia naţională bine concepută funcţionează când este aplicată întocmai, însă este limitată de frontiere geopolitice. Multe aspecte de mediu nu sunt limitate de frontierele naţionale. În cele din urmă, simţim cu toţii impactul defrișărilor, al poluării aerului sau al deșeurilor marine.

Tendinţele și atitudinile pot fi schimbate pas cu pas. Înţelegem foarte bine cum era situaţia acum 20 de ani și cum este astăzi. Poate că nu avem o soluţie miraculoasă care să rezolve pe loc toate problemele de mediu, însă avem o idee, de fapt un pachet de idei, instrumente și politici care să ne ajute să ne transformăm economia într-o economie ecologică. Avem oportunitatea de a construi un viitor durabil în următorii 20 de ani.

Copyright: EEA/Ace&Ace

Cum să profităm de oportunităţi

Depinde de conștientizarea noastră a tuturor să profităm de oportunitatea pe care o avem. Putem genera o forţă suficient de mare pentru a transforma modul în care trăim numai înţelegând ce este în joc. Conștientizarea crește, însă nu este întotdeauna suficientă. Nesiguranţa economică, temerile legate de șomaj și preocupările în domeniul sănătăţii par să ne domine preocupările zilnice. Cu aceeași situaţie se confruntă și Carlos sau prietenii săi, mai ales prin prisma crizei economice din Europa.

Între grijile legate de studiile sale de biologie și perspectivele sale de a-și construi o carieră, Carlos nu este sigur în ce măsură generaţia sa este conștientă de problemele de mediu din Europa și din lume. Ca locuitor urban recunoaște însă că generaţia părinţilor săi avea o legătură mai strânsă cu natura deoarece, în majoritatea familiilor, cel puţin unul dintre părinţi crescuse la ţară. Chiar și după ce se mutau la oraș pentru a munci, păstrau o relaţie apropiată cu natura.

Copyright: Gülcin KaradenizCarlos s-ar putea să nu aibă niciodată așa o relaţie cu natura, dar este destul de dornic să facă cel puţin ceva, și anume să meargă cu bicicleta la universitate. Și-a convins chiar și tatăl să meargă cu bicicleta la muncă.

Adevărul este că nesiguranţa economică, sănătatea, calitatea vieţii și chiar abordarea problemei șomajului, toate acestea depind de asigurarea unei planete sănătoase. Epuizarea rapidă a resurselor noastre naturale și distrugerea ecosistemelor care ne oferă atât de multe beneficii vor asigura cu greu un viitor sigur și sănătos pentru Carlos și generaţia sa. O economie verde, cu un conţinut scăzut de carbon rămâne cea mai bună și mai sigură cale de a asigura bunăstarea socială și economică pe termen lung.

Pentru mai multe informaţii

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului
Tag-uri

Observații

Înscrieţi-vă acum!
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Momentan avem 33070 abonaţi. Frecvență: 3-4 e-mailuri / lună.
Arhivă notificări
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100