Unelte personale

următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2012 / Articole / Ecologizarea economiei noastre

Ecologizarea economiei noastre

Schimba limba
Majoritatea oamenilor își vor aminti de anul 2011 ca fiind un an plin de tulburări financiare, marcat de cutremurul/tsunami-ul/dezastrul nuclear din Japonia, scoaterea din impas a unor ţări din Europa și proteste în masă legate de primăvara arabă, mișcarea Occupy Wall Street și Indignados din Spania. Puţini își vor aminti că a fost și anul în care oamenii de știinţă au descoperit peste 18 000 de specii care trăiesc pe planeta noastră. Și mai puţini pot să numească o specie care a fost declarată dispărută.
Indian farmer

Indian farmer  Image © EEA/John McConnico

La prima vedere, soarta speciilor pe cale de dispariţie poate părea un subiect extrem de diferit de economie. Dar la o examinare mai atentă, începem să înţelegem legăturile dintre cele două. „Starea bună” a sistemelor naturale este o condiţie pentru „starea bună” a sistemelor noastre sociale și economice. Se poate spune că o societate prosperă când este expusă poluării aerului și a apei și când are probleme de sănătate din cauza asta? Și poate oare o societate „să funcţioneze” dacă o mare parte din oameni sunt șomeri sau câștigă abia cât să-și ducă traiul?

În ciuda lacunelor și a incertitudinilor legate de înţelegerea noastră, putem vedea că lumea noastră se schimbă. După 10 000 de ani de relativă stabilitate, temperatura medie globală crește. Deși emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană scad, combustibilii fosili eliberează în atmosferă mai multe gaze cu efect de seră decât pot să absoarbă oceanele și uscatul. Unele regiuni sunt mai vulnerabile la posibilele impacturi ale schimbărilor climatice, iar acestea sunt deseori ţările cel mai puţin pregătite pentru a se adapta la noile condiţii climatice.

Deoarece suntem peste șapte miliarde care locuim pe planetă, este evident că oamenii au un rol în orientarea și accelerarea acestei schimbări. De fapt, nivelurile noastre actuale de consum și producţie pot să dăuneze mediului într-atât încât să riscăm să ne transformăm casa într-un loc nepotrivit pentru traiul multor specii, inclusiv al nostru. Mulţi oameni din ţările în curs de dezvoltare aspiră la stiluri de viaţă similare celor din ţările dezvoltate, ceea ce ar putea mări presiunea asupra sistemelor noastre naturale.

Pierdem biodiversitate globală într-un ritm fără precedent în istoria noastră. Este posibil ca rata cazurilor de extincţie să fie de până la 1 000 de ori mai mare decât rata istorică. Distrugerea habitatelor este unul dintre principalele motive în acest sens.

Deși suprafaţa totală împădurită a crescut în Europa în ultimele decenii, la nivel mondial situaţia este cu totul diferită. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură estimează că în fiecare an se defrișează în lume în jur de 13 milioane de hectare de teren, ceea ce echivalează aproximativ cu suprafaţa Greciei, care este transformat în pășuni pentru vite, zone pentru exploatări miniere, agricultură sau dezvoltare urbană. Pădurile nu sunt singurele ecosisteme ameninţate. Multe alte habitate naturale sunt în pericol din cauza activităţilor umane.

Calea de urmat: inclusiv economia verde

Când principala grijă cotidiană a miliarde de oameni este să-și asigure hrana și să-și trimită copiii la școală în speranţa unui viitor mai bun, este aproape imposibil pentru mulţi să evite adoptarea unor soluţii pe termen scurt. Doar dacă li se pot oferi alte oportunităţi mai bune…

Este clar că activităţile noastre economice necesită resurse naturale. Dar ceea ce poate fi perceput ca o dilemă, o alegere între a păstra mediul și a dezvolta economia, este de fapt o problemă înșelătoare. Pe termen lung, dezvoltarea economică și socială presupune gestionarea durabilă a resurselor naturale.

La sfârșitul lui 2011, un om din zece era șomer în Uniunea Europeană. În rândul tinerilor, proporţia este de peste unu din cinci. Șomajul apasă foarte greu asupra oamenilor, a familiilor și a societăţii în ansamblul ei. Aproape un sfert din populaţia UE risca să ajungă în pragul sărăciei sau al excluderii sociale în 2010. Rata de sărăcie la nivel mondial este și mai mare.

Modelele noastre economice actuale nu ţin cont de multe beneficii pe care ni le oferă un mediu sănătos. Produsul intern brut (PIB), adică indicatorul economic cel mai răspândit pentru a reda nivelul de dezvoltare al unei ţări, nivelul de trai și situaţia faţă de alte ţări, are la bază valoarea randamentului economic. El nu include preţul social și uman pe care îl plătim pentru efectele secundare ale activităţii economice, precum poluarea aerului. Dimpotrivă, serviciile de sănătate oferite celor care suferă de afecţiuni respiratorii sunt considerate o contribuţie pozitivă la PIB.

Provocarea este să identificăm modul prin care putem să regândim modelele noastre economice astfel încât să determinăm creșterea și îmbunătăţirea calităţii vieţii în lume fără a produce daune mediului, în același timp protejând interesele viitoarelor generaţii. Soluţia a fost numită „economia verde”.

Deși pare un concept simplu, transpunerea ideii în realitate este mult mai complicată. Aceasta presupune, în mod evident, inovaţie tehnologică. Însă mai presupune și multe alte schimbări, până la modul în care ne organizăm întreprinderile; modul în care proiectăm orașele; modul în care asigurăm circulaţia oamenilor și a bunurilor dintr-o parte în alta; în esenţă, modul în care trăim.

În termeni economici, trebuie să asigurăm durabilitatea pe termen lung în toate domeniile în care dezvoltăm bunăstarea: capitalul natural, capitalul uman, capitalul social și capitalul produs, și, totodată, capitalul financiar. Conceptul de economie verde poate fi explicat și prin aceste capitaluri distincte, dar interconectate.

Când evaluăm costurile și beneficiile deciziilor noastre, trebuie să abordăm și impactul asupra tuturor stocurilor de capital. Investiţiile în drumuri și fabrici pot crește capitalul produs, însă de fapt pot submina bunăstarea generală dacă presupun distrugerea pădurilor, care fac parte din capitalul nostru natural, sau deteriorarea sănătăţii publice, care face parte din capitalul uman.

Oportunităţile pe care le avem

Schimbarea modului în care trăim, producem și consumăm ne deschide de fapt o nouă lume de oportunităţi. Semnale de mediu 2012 vă va oferi o imagine de ansamblu a ceea ce există în prezent, exact la 20 de ani de la Summitul Pământului din 1992 de la Rio de Janeiro din Brazilia. Aceasta va examina modul în care economia și mediul sunt în legătură și de ce avem nevoie să ne transformăm economia într-o economie „verde”. De asemenea, aceasta va oferi și o perspectivă asupra unei game variate de oportunităţi disponibile.

Nu există numai o soluţie care să ne ajute să realizăm o tranziţie rapidă sau una care să fie potrivită pentru orice. În afară de obiectivele generale de ansamblu de a gestiona deșeurile în mod eficient, este posibil ca gestionarea deșeurilor în Groenlanda să presupună și abordarea unei realităţi complet diferite la faţa locului decât cea din Luxemburg.

Sincronizarea joacă un rol esenţial. Acum avem nevoie de soluţii care rezolvă problemele actuale de mediu cu ajutorul tehnologiei de astăzi, ţinând cont de faptul că politicile noastre și deciziile comerciale trebuie să fie în permanenţă îmbunătăţite și adaptate pentru a fi consecvente cu înţelegerea noastră tot mai mare faţă de mediu și dezvoltările tehnologice. Însă există deja multe soluţii la îndemână. Și multe altele sunt pe cale să apară.

O problemă de opţiuni

Copyright: Gülcin KaradenizÎn cele din urmă, se va pune problema opţiunilor — opţiuni politice, opţiuni comerciale și opţiuni ale consumatorului. Alegem însă cea mai bună opţiune?

Avem informaţiile și instrumentele de care avem nevoie pentru a dezvolta politici corespunzătoare? Abordăm oare problema la nivelul „potrivit”? Avem stimulentele „potrivite” sau semnalele comerciale pentru a investi în energii regenerabile? Avem informaţiile sau etichetele „corecte” pe bunurile pe care le cumpărăm pentru a putea opta pentru o alternativă mai verde?

Ceea ce știm și momentul în care dobândim aceste cunoștinţe va fi esenţial pentru a ajuta diferitele comunităţi să facă alegeri „potrivite”. În cele din urmă, cunoștinţele ne vor da puterea să găsim soluţii și să creăm noi oportunităţi prin împărtășirea acestora cu alţii.

Profesor Jacqueline McGlade,
Director executiv

Pentru mai multe informaţii

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului
Tag-uri

Observații

Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100