Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2012 / Articole / Calea spre o durabilitate globală

Calea spre o durabilitate globală

Schimba limba
Patru decenii de guvernanţă în domeniul mediului ne-au ajutat să dezvoltăm instituţii pentru a înţelege mai bine și a aborda probleme legate de mediu. După douăzeci de ani de la Summitul Pământului din 1992, liderii lumii se întâlnesc din nou la Rio de Janeiro pentru a reînnoi angajamentul mondial privind economia ecologică și pentru a îmbunătăţi guvernanţa mondială.
India

India  Image © Thinkstock

Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima oară cu ocazia Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind mediul uman (Stockholm, 1972) pentru a analiza împreună nevoile de dezvoltare și cele privind mediul global. Această conferinţă a dus la crearea Programului pentru mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP), care va sărbători cea de-a patruzecea aniversare în 2012, și la înfiinţarea de ministere de mediu în multe ţări ale lumii.

Dezvoltarea durabilă are multe interpretări pentru mulţi oameni. Însă una dintre definiţiile de bază din 1987 descrie acest concept drept: „Dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a afecta capacitatea generaţiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (Raportul Comisiei Brundtland, intitulat „Viitorul nostru comun”). Aceste „nevoi” nu reprezintă numai interese economice, ele reprezintă totodată bazele sociale și ecologice care susţin prosperitatea mondială.

În iunie 1992, factorii de decizie politică din 172 ţări s-au întrunit la Rio de Janeiro în cadrul Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea. Mesajul acestora a fost clar: „schimbările necesare s-ar produce numai prin schimbarea atitudinii și a comportamentului nostru”. Summitul din 1992 a reprezentat un moment crucial pentru a aduce în atenţia publicului probleme privind mediul și dezvoltarea.

„Summitul Pământului” a pus bazele multor acorduri internaţionale importante privind mediul:

  • Agenda 21 — un plan de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă
  • Declaraţia de la Rio privind mediul și dezvoltarea
  • Declaraţia privind principiile în domeniul forestier
  • Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice
  • Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică
  • Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind combaterea deșertificării

La exact douăzeci de ani de la istoricul Summit de la Rio, are loc o nouă întrunire la nivel global pentru a discuta și a decide cum să procedăm în continuare. Summitul Pământului din 2012 va fi cel de-al patrulea summit de acest fel și reprezintă un nou act reprezentativ al eforturilor internaţionale de a realiza o dezvoltare durabilă. Economia ecologică și guvernanţa globală de mediu sunt pe prima pagină a agendei.

Vorbesc în numele a peste jumătate din populaţia lumii. Noi reprezentăm majoritatea care nu se exprimă. Ne-aţi dat un loc în această sală, însă interesele noastre nu sunt exprimate. Ce presupune să contribuim la această acţiune? Un lobby? Influenţă corporativă? Bani? De când m-am născut negociaţi.În tot acest timp, nu aţi reușit să vă respectaţi angajamentele, nu aţi atins obiective și v-aţi încălcat promisiunile.

Anjali Appadurai, studentă în cadrul Colegiului Atlantic, vorbind în numele organizaţiilor neguvernamentale de tineret pe 9 septembrie 2011, la Durban, Africa de Sud
Ultima zi a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice

Nu există o cale rapidă și ușoară spre durabilitate. Tranziţia presupune un efort colectiv din partea factorilor de decizie politică, a companiilor și totodată a cetăţenilor. În unele cazuri, factorii de decizie politică trebuie să asigure stimulente pentru a promova inovaţia sau sprijin pentru companiile din domeniul protecţiei mediului.

În alte cazuri, consumatorii vor trebui eventual să suporte costuri suplimentare determinate de procese de producţie mai durabile. și vor trebui poate să devină mai exigenţi faţă de producătorii mărcilor lor preferate sau să aleagă produse mai durabile. Firmele vor fi poate nevoite să dezvolte procese de producţie mai curate și să le exporte la nivel global.

Probleme complexe, soluţii complexe

Complexitatea structurilor noastre de luare a deciziilor la nivel mondial reflectă complexitatea pe care o regăsim în mediul înconjurător. Este greu de identificat echilibrul perfect dintre legislaţie, iniţiativele sectorului privat și opţiunile consumatorului. Este totodată greu de găsit „nivelul potrivit” pentru a-l stabili drept obiectiv — pornind de la nivelul local până la cel mondial.

Politica de mediu devine mai eficientă dacă este decisă și implementată la diferite niveluri, iar „nivelul potrivit” diferă în funcţie de problema abordată. De pildă, gestionarea apei. Apa dulce reprezintă o sursă locală care poate fi supusă unor presiuni mondiale.

Copyright: Thinkstock

Spre exemplu, în Ţările de Jos gestionarea apei se face de către autorităţile locale, însă este supusă legislaţiei naţionale și europene. Sistemul olandez de gospodărire a apei trebuie să abordeze nu numai problemele locale și ceea ce se întâmplă în ţările din amonte. Se preconizează ca încălzirea globală să determine ridicarea nivelului mării, ceea ce presupune iniţierea unei planificări corespunzătoare din partea autorităţii olandeze de gospodărire a apelor.

Majoritatea politicilor și instituţiilor mondiale existente, inclusiv UNEP, au fost instituite deoarece soluţiile la nivel local sau naţional nu au reușit să rezolve problemele, preconizându-se obţinerea unor rezultate mai bune prin coordonare mondială sau internaţională. UNEP a fost creat în urma Conferinţei de la Stockholm deoarece participanţii au fost de acord că unele probleme de mediu pot fi abordate mai bine la nivel mondial.

Necesitatea unui angajament reînnoit

Copyright: ShutterstockÎn zilele noastre, comerţul mondial permite multora dintre noi să se bucure de roșii și banane pe tot parcursul anului, precum și de produse care cuprind componente din toată lumea. Această conectivitate aduce multe avantaje, însă poate genera și riscuri. Poluarea cauzată de o altă persoană poate ajunge chiar în curtea noastră. Această conectivitate înseamnă că nu putem ignora responsabilitatea noastră de a proteja mediul la nivel global.

Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru schimbări climatice (UNFCCC) a fost una dintre realizările Summitului Pământului de la Rio din 1992. Obiectivul acesteia este de a stabiliza emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Succesul multor acorduri internaţionale, precum UNFCCC, depinde de angajamentul părţilor implicate. Din păcate, pentru protecţia mediului nu este suficient să se implice doar un număr mic de ţări, chiar dacă acestea adoptă în totalitate principiile economiei ecologice.

Summitul de anul acesta oferă oportunitatea de a reînnoi angajamentul mondial privind durabilitatea. În calitate de cetăţeni, consumatori, oameni de știinţă, lideri ai mediului de afaceri, factori de decizie politică, trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea pentru acţiunile noastre, precum și pentru lipsa noastră de acţiune.

Fragment din Declaraţia de la Rio privind mediul înconjurător și dezvoltarea

Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea, 3–14 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia

  • Primul principiu: Fiinţele umane reprezintă obiectivul central al preocupării pentru dezvoltarea durabilă. Acestea au dreptul la o viaţă sănătoasă și productivă în armonie cu natura.

  • Al doilea principiu: În conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite și principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a-și exploata propriile resurse conform politicilor lor de mediu și dezvoltare, și responsabilitatea de a se asigura că activităţile care ţin de competenţa lor sau care sunt controlate de acestea nu produc daune mediului altor state sau zone din afara jurisdicţiei naţionale.

  • Al treilea principiu: Dreptul la dezvoltare trebuie respectat pentru a satisface în mod echitabil nevoile de dezvoltare și de mediu ale generaţiilor prezente și viitoare.

  • Al patrulea principiu: Pentru a asigura o dezvoltare durabilă, protecţia mediului va reprezenta o parte integrantă din procesul de dezvoltare, neputând fi considerat un element distinct.

  • Al cincilea principiu: Toate statele și toţi oamenii trebuie să contribuie la realizarea sarcinii esenţiale de eradicare a sărăciei ca o condiţie indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă pentru a reduce diferenţele dintre standardele de trai și pentru a satisface mai bine nevoile majorităţii oamenilor din lume.

Pentru mai multe informaţii

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului
Tag-uri

Observații

Înscrieţi-vă acum!
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Momentan avem 33025 abonaţi. Frecvență: 3-4 e-mailuri / lună.
Arhivă notificări
Urmăriți-ne
 
 
 
 
 
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100