Unelte personale

Notificări
Primiți notificări cu privire la rapoarte şi produse noi. Frecvenţă: 3-4 e-mailuri / lună
Abonamente
Înscriere pentru a primi rapoartele noastre (pe hârtie şi/sau în format electronic) şi buletinul nostru informativ electronic trimestrial
Urmăriți-ne
Pictograma Twitter Twitter
Pictogramă Facebook Facebook
Pictogramă YouTube Canal YouTube
Logo RSS Feed RSS
Mai mult

Write to us Write to us

For the public:


For media and journalists:

Contact EEA staff
Contact the web team
FAQ

Call us Call us

Reception:

Phone: (+45) 33 36 71 00
Fax: (+45) 33 36 71 99


următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2011 / Articole / Viaţa într-o lume interconectată

Viaţa într-o lume interconectată

Schimba limba
„… povara aspiraţiilor şi stilurilor de viaţă combinate ale 500 de milioane de europeni este pur şi simplu prea mare. Lăsând la o parte dorinţele legitime ale multor altor miliarde de oameni de pe planeta noastră de a împărtăşi aceleaşi stiluri de viaţă ... Va trebui să schimbăm comportamentul consumatorilor europeni, să lucrăm la sensibilizarea oamenilor şi să le influenţăm obiceiurile.” Janez Potočnik, comisarul Uniunii Europene responsabil pentru mediu (martie 2010).

 Image © EEA/John McConnico

Acum cinci ani, Bisie făcea parte din junglă. Aflat în teritoriul Wailikale, în estul statului Congo, locul a devenit în prezent un orăşel înghesuit, în urma descoperirii de casiterit, un derivat al staniului, care este o componentă esenţială în ansamblul de circuite al multor dispozitive moderne. Se găseşte în telefonul mobil, în laptop, în camerele digitale şi în dispozitivele pentru jocuri.

Casiteritul este foarte căutat şi foarte valoros. Într-adevăr, cererea noastră de produse electronice de consum a dus la o creştere abruptă a preţurilor la minereul de staniu. Preţurile la bursa londoneză a metalelor au crescut de la circa 5 000 de dolari pe tonă în 2003, la peste 26 000 de dolari pe tonă la sfârşitul anului 2010, conform publicaţiei Financial Times.

În prezent, o serie de resurse naturale din pădurile şi junglele statului Congo sunt foarte căutate. Cu toate acestea, Congo rămâne un stat extrem de sărac. În ultimii 15 ani, peste 5 milioane de oameni au murit în partea de est a Congo-ului într-un război purtat între câteva grupări armate. De asemenea, se estimează că nu mai puţin de 300 000 de femei au fost violate.

O situaţie similară a mai avut loc în Congo, care a fost colonizat acum peste 100 de ani de regele Leopold II al Belgiei. Acesta a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume în urma vânzării cauciucului din Congo. Era epoca industrializării, iar industria automobilelor în plină dezvoltare depindea de cauciuc.

Cererea noastră deja îndelungată de resurse naturale pentru hrană, haine, locuinţă, transport şi divertisment se intensifică pe măsură ce rezervele anumitor resurse ajung la niveluri extrem de joase.

Sistemele naturale sunt supuse şi unor cerinţe noi, cum ar fi pentru produsele chimice pe bază de plante sau pentru biomasă ca înlocuitori ai combustibililor fosili. Luate împreună, aceste cerinţe crescânde în condiţiile unei baze de resurse în scădere indică riscuri ridicate pentru dezvoltarea Europei.

„Ca cetăţeni ai lumii, avem cu toţii o legătură cu violenţele care au loc în Congo. Extracţia de minerale care face obiectul unui conflict şi care întreţine acest conflict ne face pe toţi părtaşi.”

Margot Wallström, Reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru violenţa sexuală în conflicte.

´

Dezvoltare pentru fiecare

„Declaraţia Mileniului din 2000 a fost un reper important în cooperarea internaţională şi a inspirat eforturi de dezvoltare care au îmbunătăţit vieţile a sute de milioane de oameni din lumea întreagă. Cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) reprezintă un cadru în care întreaga comunitate internaţională poate lucra împreună pentru un rezultat comun.

Obiectivele pot fi atinse, dar ameliorarea vieţii săracilor se face într-un ritm inacceptabil de lent, iar unele rezultate obţinute cu greu sunt erodate de criza climatică, alimentară şi economică.

Lumea deţine resursele şi cunoştinţele necesare pentru a putea abilita chiar şi ţările cele mai sărace, dar şi alte ţări, îngreunate de boli, izolare geografică sau conflicte civile, în vederea realizării ODM. Atingerea obiectivelor este misiunea tuturor. Eşecul ar înmulţi pericolele pentru lumea noastră – de la instabilitate la boli epidemice şi la degradare a mediului înconjurător. Însă atingerea obiectivelor ne-ar aduce rapid pe calea spre o lume mai stabilă, mai echitabilă şi mai sigură.

Miliarde de oameni aşteaptă de la comunitatea internaţională realizarea viziunii măreţe cuprinse în Declaraţia Mileniului. Haideţi aşadar să ne respectăm această promisiune!”

Ban Ki-moon, Secretar General al ONU, în „Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului pentru anul 2010” (ONU, 2010).

Europa şi noul echilibru de forţe

Pe măsură ce avansăm în secolul XXI, constatăm că din ce în ce mai multe dinamici mondiale majore se află în afara influenţei şi a controlului Europei. Acest lucru are implicaţii la nivelul accesului la resurse.

La nivel mondial, se remarcă o mare incertitudine în ceea ce priveşte furnizarea şi accesul la o serie de resurse naturale esenţiale precum hrana, apa şi combustibilii. În deceniile viitoare s-ar putea ca nevoia de resurse a Europei să fie egalată de nevoile Chinei, Indiei, Braziliei şi ale altor state, ceea ce va aplica o presiune şi mai mare asupra mediului înconjurător.

Într-adevăr, anumite naţiuni în curs de dezvoltare se îndreaptă vertiginos spre niveluri de activitate economică egale cu cel al Europei: populaţiile acestora, nivelurile lor de consum şi capacitatea lor de producţie au potenţialul de a depăşi cu mult nivelurile europene. Aceste naţiuni caută în mod legitim să se dezvolte economic şi social, ceea ce va duce la o mai mare utilizare a stocurilor mondiale de materii prime. În special China se dovedeşte foarte abilă în asigurarea accesului la materii prime dintr-o serie întreagă de ţări şi regiuni.

Populaţia umană este în creştere, tehnologiile sunt în evoluţie, iar puterea actorilor privaţi precum multinaţionalele este şi ea în extindere. În contextul unor mecanisme slabe de guvernanţă internaţională, aceste forţe ameninţă cu o „libertate pentru toţi” mondială în asigurarea şi accesarea resurselor naturale.

Globalizarea: un cadru pentru dezvoltarea umană

Însăşi natura globalizării oferă oportunităţi şi structuri pentru un rezultat diferit. Există baze incipiente pentru o guvernanţă mondială echitabilă şi eficace a chestiunilor esenţiale pentru noi.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt doar un exemplu de proces de politică mondială dedicat unei dezvoltări umane echitabile şi durabile.

Discuţiile internaţionale privind clima au evoluat în ultimul an. Acordul de la Cancún, semnat în decembrie 2010, recunoaşte pentru prima dată într-un document al Organizaţiei Naţiunilor Unite că încălzirea globală trebuie menţinută sub 2 °C faţă de temperatura din perioada preindustrială.

Acordul confirmă că ţările dezvoltate – ale căror activităţi industriale şi amprentă au demarat schimbările climatice produse de om – vor mobiliza anual, până în 2020, 100 de miliarde de dolari ca finanţări climatice pentru ţările în curs de dezvoltare. De asemenea, prin acord se creează un Fond verde climatic, prin care se va canaliza o mare parte a finanţării.

Inovaţii precum mecanismul „REDD+” (Reducerea emisiilor din despăduriri şi degradarea pădurilor) permit întreprinderea de acţiuni în vederea reducerii emisiilor în urma despăduririi şi a degradării forestiere în ţările în curs de dezvoltare. Niciuna dintre aceste activităţi nu ar fi posibilă în lipsa unor structuri de guvernanţă mondială şi a unui spirit de cooperare.

Uniunea Europeană caută să promoveze acţiuni comune, ca răspuns la provocările şi scopurile comune. Viziunea pentru anul 2020 a UE stabileşte o strategie de creştere concepută în jurul unei economii inteligente, durabile şi inclusive.

Un rol în creştere pentru actorii neguvernamentali

Este evident că procesele politice mondiale au de jucat un rol important în asigurarea unei creşteri economice care nu distruge sistemele naturale de la baza acesteia. Însă, o altă caracteristică definitorie a globalizării este importanţa crescândă a actorilor neguvernamentali.

Întreprinderile multinaţionale, precum societăţile de telefonie mobilă şi IT, au un rol‑cheie în asigurarea unei dezvoltări durabile. Prima societate care îşi va certifica produsele ca fiind fără minerale „conflictuale” va avea un impact pozitiv asupra multor vieţi, precum şi un potenţial comercial semnificativ.

Trebuie să preluăm exemplele inovatoare de cercetare şi dezvoltare ale principalelor societăţi şi să le aplicăm provocărilor cu care ne confruntăm. Noi trebuie să ne mobilizăm toate capacităţile disponibile de soluţionare de probleme în vederea unei dezvoltări durabile continue.

De asemenea, în calitate de cetăţeni – individual şi prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale – şi noi ne mobilizăm. Unii dintre noi ies pe străzi să protesteze. Unii investesc timp şi energie pentru redescoperirea activismului alimentar sau comunitar. Mulţi dintre noi îşi adaptează alegerile de consum astfel încât să minimizeze impactul asupra mediului şi să asigure un venit echitabil pentru producătorii din ţările în curs de dezvoltare. Ideea este că globalizarea ne afectează pe toţi şi începem să ne dăm seama că nu suntem neputincioşi: putem transforma lucrurile.

Dezvoltare, creaţie, muncă şi educaţie

Trebuie să continuăm să ne dezvoltăm, să creăm, să muncim şi să ne educăm şi în acelaşi timp să fim mai inteligenţi cu privire la utilizarea resurselor naturale. De exemplu, primul scop esenţial al Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului este de a prezerva mediul natural de care depind cei mai săraci dintre săraci pentru supravieţuirea lor zilnică.

Aceasta înseamnă o gestionare a resurselor naturale într-un mod care să permită comunităţilor locale să supravieţuiască, apoi să aibă beneficii şi apoi să avanseze. Aceasta este una dintre provocările majore cu care ne confruntăm la nivel mondial, după cum vom vedea în capitolul următor despre resurse şi locuitori ai pădurilor din India.

Aceasta este o provocare în care europenii au un rol important de jucat. Gestionarea durabilă a resurselor mondiale va fi esenţială pentru o prosperitate economică echitabilă, pentru o mai mare coeziune socială şi pentru un mediu înconjurător mai sănătos.

  • Pentru a citi raportul recent al ONU, Pathways to a Green Economy” (Căi spre o economie ecologică), accesaţi site-ul: www.unep.org/greeneconomy

Hands Inovaţie: minerale

Amprentarea

La Institutul federal pentru resurse naturale şi geologie din Hanovra, Germania, Dr. Frank Melcher conduce o echipă care lucrează la elaborarea unei metode de certificare a mineralelor folosite în electronică – după cum sunt certificate şi diamantele. Fiecare mineral în cauză are o „amprentă” distinctă legată de locul său de provenienţă.

„Pentru a amprenta minerale precum coltanul şi caserita, facem o mică gaură prin eşantionul respectiv,” explică Dr. Melcher.

„Apoi, scanăm eşantionul timp de două-trei ore. În continuare, analizăm componenţa volumului. Aceasta este amprenta, care este foarte tipică pentru Bisie.

Din fiecare granulă analizată aici obţinem perioada de formare – era geologică – şi putem spune: acest material provine din Republica Democrată Congo sau din Mozambic, deoarece ştim exact cât de vechi ar trebuie să fie aceste granule.

Aşadar, mineralele brute pot fi identificate tehnic, însă această identificare trebuie efectuată înainte de extragerea metalelor din ele”, spune acesta.

Activitatea doctorului Melcher are loc în baza unor acorduri de cooperare între guvernele Germaniei şi Congoului pentru proiectul „Consolidarea transparenţei şi controlului în sectorul resurselor naturale din RDC”. Activitatea a început în anul 2009 şi are ca scop sprijinirea Ministerului minelor din RDC în aplicarea unui sistem de certificare a mineralelor pentru staniu, tungsten, tantalit şi aur.

Geographical coverage

[+] Show Map

Acţiuni asupra documentului

Observații

Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100