Unelte personale

următorul
anteriorul
articole

Salt la conţinut. | Salt la navigare

Sound and independent information
on the environment

Locaţia curentă este: Prima pagină / Semnale de mediu - Bunăstarea şi mediul / Semnale de mediu 2011 / Articole / Sănătatea în contextul schimbărilor climatice

Sănătatea în contextul schimbărilor climatice

Schimba limba
În august 2007, autorităţile locale de sănătate din Italia au detectat un număr ridicat de cazuri de o boală neobişnuită în Castiglione di Cervia şi în Castiglione di Ravenna, două sate mici despărţite de un râu. Au fost afectate aproape 200 de persoane şi un bărbat în vârstă a decedat (Angelini et al., 2007).

 Image © John McConnico

După investigaţii detaliate, s-a constatat că boala era Chikungunya, un virus purtat de insecte şi transmis la oameni de ţânţarul Aedes sau „ţânţarul tigru”, mai comun în Africa şi Asia. Sursa infecţiei a fost identificată la un bărbat care era în vacanţă în regiune.

Se crede că bărbatul bolnav fusese infectat înainte de a călători în Europa, dar că a fost muşcat de un ţânţar tigru în Italia. Ţânţarul tigru este un vector sau purtător al virusului şi se crede că respectiva insectă a răspândit virusul la o altă persoană din sat. Aceasta a declanşat o reacţie în lanţ, în care ţânţarii tigru au muşcat persoane infectate şi au răspândit virusul până la dezvoltarea unei mini-epidemii.

O reţea de interacţiuni

Focarul Chikungunya a avut la bază o reţea complexă de interacţiuni şi de condiţii care evidenţiază câteva dintre riscurile şi provocările în domeniul sănătăţii cu care ne confruntăm într-o lume globalizată. Turismul, schimbările climatice, comerţul, circulaţia speciilor şi sănătatea publică, toate au avut o contribuţie la această situaţie.

Se presupune că ţânţarul tigru a fost introdus în Europa printr-o serie de mărfuri importate, de la plante ornamentale precum „bambusul norocos”, la anvelopele uzate. Larva de ţânţar a fost identificată în mai multe părţi din Europa, dar aceasta supravieţuieşte la exterior doar în ţări sudice, mai calde, iar mai spre nord doar în sere – în Ţările de Jos, de exemplu.

Şi denga, şi febra Nilului de Vest se întâlnesc în prezent şi în Europa şi se transmit tot prin muşcături de ţânţari. Conform Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) din Stockholm, Suedia, de la primul mare focar din România din 1996, infecţia cu virusul febrei Nilului de Vest este recunoscută ca motiv de preocupare majoră în domeniul sănătăţii publice în Europa. În prezent nu există un vaccin disponibil, iar principalele măsuri preventive au ca scop reducerea expunerii la muşcăturile de ţânţari.

Producţia intensivă de alimente

Este foarte probabil ca noi să fim cei care creăm condiţiile necesare răspândirii bolilor infecţioase – condiţii care nu existau în trecut. Industrializarea producţiei alimentare, de exemplu, este un motiv de preocupare majoră. Prin creşterea intensivă a unui singur tip de animal, riscăm să producem „monoculturi” cu variaţie genetică redusă. Aceste animale sunt foarte susceptibile la boli cauzate de o igienă precară sau de infecţii de la animale sălbatice, precum păsările. Odată aflate în interiorul monoculturii, bolile pot suferi mutaţii şi se pot răspândi cu uşurinţă chiar şi la persoanele care lucrează cu animalele în cauză. Utilizarea în exces a antibioticelor a devenit o metodă acceptată de compensare a lipsei de rezistenţă naturală – o practică ce ar putea cauza probleme specifice.

„Agricultura modernă eficientă, ca şi sănătatea publică, caută la nivelul ştiinţei şi medicinei soluţii pentru a face faţă exigenţelor unei lumi globalizate. Deşi agricultura modernă ne-a adus multora beneficii în termeni de produse alimentare mai ieftine şi din belşug, aceasta poate să ducă şi la presiuni şi probleme neprevăzute,” declară dr. Marc Sprenger, director al ECDC.

„De exemplu, în urma utilizării extinse a antibioticelor în agricultură, eficacitatea acestora poate scădea, deoarece bacteriile devin mai rezistente, ceea ce poate avea un impact şi asupra oamenilor,” afirmă dr. Sprenger.

Inovaţie: mediu şi sănătate

Eforturile de combatere a schimbărilor climatice vor îmbunătăţi calitatea aerului

Pachetul integrat de măsuri privind energia şi schimbările climatice al Uniunii Europene (CARE) are ca scop:

  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020
  • creşterea cotei energiei regenerabile cu 20 % până în 2020
  • îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 20 % până în 2020

Eforturile necesare pentru atingerea acestor ţinte vor duce şi la reducerea poluării atmosferice în Europa. De exemplu, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea utilizării energiei regenerabile vor duce la reducerea arderii de combustibili fosili – o sursă principală a poluării aerului. Aceste efecte secundare pozitive sunt denumite „beneficii conexe” ale politicii privind schimbările climatice.

S-a estimat că pachetul menţionat anterior va reduce costurile anuale necesare pentru atingerea ţintelor UE în domeniul poluării aerului cu miliarde de euro. De asemenea, economiile pentru serviciile de sănătate europene ar putea fi de şase ori mai mari.

Conectarea tuturor elementelor în Europa

Noile specii şi noile boli care ajung în Europa sunt doar câteva dintre efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii. Mult mai multe consecinţe ecologice şi sociale ar putea în cele din urmă să afecteze sănătatea umană prin schimbări ale calităţii şi cantităţii apei, aerului şi hranei, precum şi prin tipare meteorologice, ecosisteme, agricultură şi mijloace de trai modificate.

De asemenea, schimbările climatice pot exacerba problemele de mediu existente, precum poluarea aerului, şi pot perturba furnizarea durabilă de apă şi serviciile sanitare.

Valul de căldură din Europa din vara anului 2003, cu un bilanţ de peste 70 000 de decese, a evidenţiat nevoia de adaptare la o climă în schimbare. Persoanele în vârstă şi suferind de anumite boli sunt supuse unui risc mai ridicat, iar grupurile sărace de populaţie sunt mai vulnerabile. În zonele urbane congestionate, cu un grad ridicat de impermeabilizare a solului şi cu suprafeţe care absorb căldura, efectele valurilor de căldură pot fi exacerbate din cauza răcirii insuficiente în timpul nopţii şi a fluxurilor slabe de aer.

Se estimează o creştere a mortalităţii în rândul populaţiilor din UE cu 1-4 % pentru fiecare grad de temperatură în plus faţă de un nivel limită (specific la nivel local). Pentru anii 2020, se estimează o creştere cu peste 25 000 de cazuri pe an a deceselor cauzate de căldura rezultată din schimbările climatice prevăzute, în special în regiunile din Europa Centrală şi de Sud.

„Discuţia care leagă sănătatea, destinaţia terenurilor, agricultura, turismul, comerţul şi schimbările climatice trebuie să evolueze într-un mod imaginativ. Poate că în prezent nu conectăm în mod corespunzător sănătatea publică şi mediul sau schimbările climatice,” spune dr. Sprenger.

„De exemplu, am vizitat recent un serviciu de sănătate şi am întrebat cine era responsabil cu chestiunile legate de schimbările climatice şi mi s-a spus că nimeni. Nu vreau să formulez judecăţi asupra niciunui serviciu sau autoritate de sănătate, dar acest fapt ilustrează nevoia de schimbare a modului în care gândim aceste probleme, deoarece ele sunt toate conectate,” spune dr. Sprenger.

„Sistemele de sănătate publică trebuie să înceapă să se adapteze şi să se deschidă posibilităţii unor boli şi a unor condiţii climatice noi. În prezent, există riscul unor diagnostice greşite, deoarece medicul s-ar putea să nu fie familiarizat cu un virus nou. Multe virusuri dau simptome şi stări similare gripei. Pentru a face faţă noilor provocări, este nevoie de instrumente noi, precum instruirea, iar instalaţiile de tipul laboratoarelor trebuie să fie flexibile şi adaptabile”, spune acesta.

  • Pentru a citi interviul complet cu dr. Sprenger, vizitaţi site-ul internet al Semnalelor de mediu: www.eea.europa.eu/signals

MosquitoSpecii invazive

Ţânţarul tigru asiatic sau Aedes albopictus este unul dintre cele mai răspândite exemple de „specii invazive”. Arealul său tradiţional se întinde între Pakistan şi Coreea de Nord. În prezent, acesta poate fi întâlnit în întreaga lume şi a fost descris ca „ţânţarul cel mai invaziv din lume”.

Ţânţarul este doar un exemplu dintr-o gamă mult mai largă de ameninţări pentru biodiversitatea Europei, în condiţiile în care specii străine sau neautohtone se stabilesc şi se răspândesc pe întregul continent în urma activităţilor umane. Speciile străine se găsesc în toate ecosistemele europene. Globalizarea, în special intensificarea comerţului şi a turismului, a dus la creşterea numărului şi tipurilor de specii străine care sosesc în Europa.

Circa 10 000 de specii străine au fost înregistrate în Europa. Unele dintre ele, precum cartoful şi roşia, au fost introduse intenţionat şi rămân importante din punct de vedere economic până în prezent. Alte specii, denumite „specii străine invazive”, pot cauza probleme grave grădinăritului, agriculturii şi silviculturii, fiind vectori de boli sau deteriorând construcţii precum clădiri şi diguri.

De asemenea, speciile străine invazive schimbă ecosistemele în care trăiesc şi afectează celelalte specii din ecosistemele respective. Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică consideră speciile străine invazive ca una dintre ameninţările majore pentru biodiversitatea mondială.

Geographic coverage

Acţiuni asupra documentului

Observații

Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
Kongens Nytorv 6
1050 Copenhaga K
Danemarca
Telefon: +45 3336 7100