Articole

Un portret al aerosolilor globali

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 15:15:56 +0200

„Praful african din Sahara este una dintre sursele naturale de particule în aer. Mediul extrem de uscat și cald din Sahara creează turbulenţe, care pot propulsa praful până la o înălţime de 4–5 km. Particulele pot rămâne la aceste înălţimi timp de săptămâni sau luni și sunt de multe ori purtate de vânt de-a lungul Europei.

Dublinul combate impactul poluării aerului asupra sănătăţii

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 14:56:33 +0200

Martin Fitzpatrick este responsabil principal pe probleme de sănătate a mediului în cadrul unităţii pentru monitorizarea aerului și zgomotului al consiliului local din Dublin, Irlanda. El este, de asemenea, persoana de contact din Dublin pentru un proiect-pilot desfășurat de DG Mediu a Comisiei Europene și AEM; având ca scop îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei în domeniul aerului. L-am întrebat cum combate Dublinul problemele de sănătate legate calitatea precară a aerului.

O problemă de chimie

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 14:37:48 +0200

Chimia atmosferei noastre este complexă. Atmosfera conţine straturi de diferite densităţi și diferite compoziţii chimice. L-am întrebat pe domnul profesor David Fowler de la Centrul pentru Ecologie și Hidrologie al Consiliului de Cercetare a Mediului Natural din Regatul Unit despre poluanţii aerului și procesele chimice din atmosferă care au un impact asupra sănătăţii noastre și mediului.

Legislaţia în domeniul aerului în Europa

Maheva Bagard Laursen — Mon, 17 Jun 2013 12:13:02 +0200

Poluarea atmosferică nu este aceeași peste tot. În atmosferă sunt eliberaţi poluanţi diferiţi, dintr-o mare varietate de surse. Odată ajunși în atmosferă, aceștia se pot transforma în poluanţi noi și se pot răspândi în toată lumea. Conceperea și punerea în aplicare a unor politici care să abordeze această complexitate nu reprezintă o sarcină ușoară: Mai jos, este trecută în revistă legislaţia Uniunii Europene referitoare la aer.

Îmbunătăţirea cunoștinţelor noastre despre aer

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 15:08:37 +0200

Cunoștinţele și înţelegerea noastră cu privire la poluarea aerului cresc cu fiecare an. Avem o reţea din ce în ce mai mare de staţii de monitorizare care raportează date privind o varietate de poluanţi, împreună cu rezultatele modelelor de calitate a aerului. În prezent trebuie să ne asigurăm că politicile și cunoștinţele știinţifice continuă să se dezvolte împreună.

Calitatea aerului din interior

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 14:28:04 +0200

Mulţi dintre noi am putea să ne petrecem până la 90 % din timp în interior – acasă, la locul de muncă sau la școală. Calitatea aerului pe care îl respirăm în interior are, de asemenea, un impact direct asupra sănătăţii noastre. Ce anume determină calitatea aerului din interior? Există vreo diferenţă între poluanţii aerului din interior și ai aerului din exterior? Cum putem îmbunătăţi calitatea aerului din interior?

Schimbările climatice și aerul

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 10:30:00 +0200

Clima de pe planeta noastră se schimbă. Numeroase gaze care determină schimbările climatice sunt și poluanţi atmosferici cunoscuţi, care ne afectează sănătatea și mediul. În numeroase moduri, îmbunătăţirea calităţii aerului poate stimula, de asemenea, eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și invers, dar nu întotdeauna. Provocarea cu care ne confruntăm este de a asigura faptul că politicile în materie de schimbări climatice și aer se axează pe scenarii reciproc avantajoase.

Aerul din Europa astăzi

Maheva Bagard Laursen — Tue, 18 Jun 2013 10:15:00 +0200

Europa și-a îmbunătăţit calitatea aerului în ultimele decenii. Emisiile mai multor poluanţi au fost reduse cu succes, însă poluarea cu particule și cu ozon în special continuă să reprezinte riscuri grave pentru sănătatea cetăţenilor europeni.

Aerul pe care îl respirăm

Maheva Bagard Laursen — Mon, 17 Jun 2013 15:05:44 +0200

Respirăm din momentul în care ne naștem și până când murim. Este o nevoie constantă și vitală, nu doar pentru noi, ci pentru toate formele de viaţă de pe Pământ. Calitatea precară a aerului ne afectează pe toţi: este nocivă pentru sănătatea noastră și pentru sănătatea mediului, iar acest lucru duce la pierderi economice. Dar din ce este format aerul pe care îl respirăm și de unde provin diverșii poluanţi?

Crearea unei legături între știinţă, politici și public

Maheva Bagard Laursen — Mon, 17 Jun 2013 14:57:38 +0200

Atmosfera, tiparele meteorologice și variaţiile sezoniere reprezintă de multă vreme o temă fascinantă de analiză. În secolul IV înaintea erei noastre, tratatul lui Aristotel Meteorologica aduna laolaltă observaţiile marelui filozof nu doar asupra tiparelor meteorologice, ci și asupra știinţelor pământului în general. Până în secolul al XVII-lea, aerul simboliza „nimicul”. S-a presupus că aerul nu are nicio greutate, până când Galileo Galilei a demonstrat știinţific contrariul.

Apa în oraş

Maheva Bagard Laursen — Tue, 28 Aug 2012 16:00:00 +0200

Odată cu creşterea populaţiei, cu urbanizarea şi cu dezvoltarea economică, creşte şi cererea de apă dulce în zonele urbane din întreaga Europă. În acelaşi timp, schimbările climatice şi poluarea afectează de asemenea cantitatea de apă disponibilă pentru locuitorii oraşelor. Cum pot continua oraşele Europei să furnizeze apă dulce curată locuitorilor lor?

Apă pentru agricultură

Maheva Bagard Laursen — Wed, 04 Jul 2012 11:00:00 +0200

Avem nevoie de alimente şi avem nevoie de apă dulce curată pentru a ne produce alimentele. Odată cu creşterea cererii de apă pentru activităţile umane, pe de o parte şi cu manifestarea schimbărilor climatice, pe de altă parte, multe regiuni, în special cele sudice, întâmpină dificultăţi în încercarea de a găsi suficiente rezerve de apă dulce pentru acoperirea nevoilor proprii. Cum putem continua să cultivăm alimente fără să epuizăm resursele de apă curată ale naturii? Utilizarea mai eficientă a apei în agricultură ne-ar ajuta cu siguranţă.

Calea spre o durabilitate globală

Nicole Kobosil — Tue, 05 Jun 2012 09:00:00 +0200

Patru decenii de guvernanţă în domeniul mediului ne-au ajutat să dezvoltăm instituţii pentru a înţelege mai bine și a aborda probleme legate de mediu. După douăzeci de ani de la Summitul Pământului din 1992, liderii lumii se întâlnesc din nou la Rio de Janeiro pentru a reînnoi angajamentul mondial privind economia ecologică și pentru a îmbunătăţi guvernanţa mondială.

Ecologizarea economiei noastre

Nicole Kobosil — Tue, 05 Jun 2012 09:00:00 +0200

Majoritatea oamenilor își vor aminti de anul 2011 ca fiind un an plin de tulburări financiare, marcat de cutremurul/tsunami-ul/dezastrul nuclear din Japonia, scoaterea din impas a unor ţări din Europa și proteste în masă legate de primăvara arabă, mișcarea Occupy Wall Street și Indignados din Spania. Puţini își vor aminti că a fost și anul în care oamenii de știinţă au descoperit peste 18 000 de specii care trăiesc pe planeta noastră. Și mai puţini pot să numească o specie care a fost declarată dispărută.

„Reglarea” preţului?

Nicole Kobosil — Tue, 05 Jun 2012 09:00:00 +0200

Pentru a-și scoate populaţia din sărăcie multe economii din ţările în curs de dezvoltare se bazează pe exploatarea resurselor naturale, ceea ce poate produce daune sistemelor naturale de care depind. Soluţiile pe termen scurt subminează deseori bunăstarea populaţiei pe termen lung. Pot oare guvernele să ajute pieţele pentru a fixa preţul „corect” pentru serviciile naturii și a influenţa opţiunile economice? Iată ce înseamnă pentru Burkina Faso, mai îndeaproape, utilizarea apei în producţia de bumbac.