Contextul politicii

ETAPcompletează iniţiativele de reglementare ale Comisiei Europene şi abordează, în mod direct, cele trei dimensiuni ale Strategiei de la Lisabona: creştere, locuri de muncă şi mediu. Pe baza ETAP, statele membre au dezvoltat Foi de parcurs naţionale oficiale care descriu planuri, acţiuni şi realizări privitoare la tehnologiile de mediu şi ecoinovaţii.

Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un element important al Strategiei de la Lisabona, care are drept obiectiv „transformarea Europei în cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoştinţe din lume”. Cel de-al şaptelea Program-cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare (2007-2013) este, de asemenea, prevăzut a avea un rol important în realizarea obiectivelor de la Lisabona. O serie de Platforme tehnologice europenevor continua să direcţioneze PC 7 către nevoile industriei. Acestea cuprind teme tehnologice, precum energia eoliană, pile de combustie cu hidrogen, instalaţii fotovoltaice şi centrale electrice pe bază de combustibili fosili cu emisii zero. Astfel de platforme vor avea o influenţă majoră asupra capacităţii inovatoare a Europei de transformare a cunoştinţelor şi inovaţiei în valoare economică adăugată şi viabilitate ecologică.

Călătoria Europei spre emisii zero a fost deschisă de o serie de ţinte: o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (faţă de nivelurile anului 1990); 20% din energie să provină din surse regenerabile până în 2020; şi 10% din combustibilii pentru transportul rutier să provină din biocombustibili. Astfel de ţinte au creat un potenţial considerabil pentru noi tehnologii energetice şi pentru transformarea sistemelor energetice din ultimul deceniu. În secolul 21, va avea loc o reconfigurare a reţelelor electrice cu tehnologii de producere a energiei regenerabile noi, mai mici şi distribuite la scară mai largă, care funcţionează la mai multe niveluri locale, chiar şi în gospodăriile individuale.

Doar tehnologiile nu pot rezolva problemele de mediu ale Europei. Este necesară o combinaţie a abordărilor, de la măsuri legislative până la acţiuni voluntare, pentru a realiza avantaje ecologice şi economice clare. Regulamente precum Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) s-au dovedit a fi un mod eficient de încurajare a industriei şi întreprinderilor din Europa să reducă deşeurile şi să adopte reciclarea prin promovarea utilizării de tehnologii ecologice; în mod similar, abordările voluntare precum sistemul de management de mediu şi audit (EMAS) au determinat realizarea de îmbunătăţiri continue ale performanţei ecologice pentru mii de industrii şi organizaţii din Europa.